Dronele spionează în voie Baza Kogălniceanu. Armata Română nu poate face nimic din motive ce țin de legislație

Experți militari au explicat pentru adevarul.ro că incursiunea roiului de drone la Baza Aerienă 57 Mihail Kogălniceanu este considerată periculoasă deoarece, în afară de misiunile de supraveghere, acestea pot primi și comenzi de a lovi ținte.

De altfel, armata ucraineană, de exemplu, utilizează lunar aproximativ 10.000 de astfel de UAV-uri ieftine, de producție chinezească, cu ajutorul cărora supraveghează mișcările rușilor, dar și lansează asupra țintelor lovituri de mortier sau grenade.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din Comandamentul NATO din Italia, a declarat că, probabil, cele trei drone au fost la Mihail Kogălniceanu într-o misiune de supraveghere.

„Baza de acolo este de mare interes pentru ruși după ce trece prin lucrări de modernizare și de creștere a capacității. Îi interesează dacă se crește capacitatea de cazare a personalului sau dacă amenajăm piste care pot fi utilizate de F-35, de exemplu. Sigur, ei văd și din satelit, dar cu o imagine apropiată ajungi la alte concluzii. După ceva timp vor mai face o misiune similară ca să vadă progresele“, a precizat contraamiralul.

Constantin Ciorobea a reamintit că legea nu permite o intervenție promptă a militarilor.

„Noi am cerut un proiect de lege dedicat acestor drone, cu zone de zbor interzise pentru aceste aparate deasupra bazelor militare, dar acesta s-a pierdut de mult. Era unul care era foarte riguros și reglementa statutul dronelor care survolează unitățile militare, precum legea care interzice fotografierea obiectivelor MApN.

Adică puneai drona la pământ și vedeai ce a înregistrat. Din păcate, repet, legea cu zona interzisă de zbor pentru drone nu a trecut. Acum mai trebuie să spun și că doborârea acelor drone cu armamentul din dotare pune ceva probleme tocmai din cauza legislației privind deschiderea focului pe timp de pace. Este necesară o somație legală și așa mai departe. Păi cum somezi o dronă? Cum răspunde la somație? Deci și aici trebuie schimbată legislația“, spune contraamiralul.

Constantin Ciorobea arată că acest caz a scos la iveală și faptul că echipamentele de război electronic folosite de militarii români pentru anihilarea dronelor lasă de dorit.

„Totuși, acestea au survolat zona două ore. Cu echipamente de război electronic eficace, aceste drone se prăbușeau sau zburau aiurea, iar aceste lucruri nu s-au întâmplat. Și aici cred că trebuie să luăm măsuri pentru că, având în vedere că s-a anunțat că țara noastră va fi tranzitată de echipamente militare pentru Ucraina, sunt sigur că vom avea incursiuni ale unor astfel de drone și în alte zone, și atunci este obligatoriu să avem contramăsuri“, a subliniat contraamiralul.

Ideal, în cazul de față, era ca la Baza Kogălniceanu să avem un sistem de luptă împotriva dronelor. Acesta realizează detectarea, clasificarea, localizarea, urmărirea, dar și anihilarea unor astfel de aparate de zbor.

Pentru detectarea dronelor, sistemul dispune de analizoare de radiofrecvență, senzori acustici și optici, dar și de un radar. În momentul în care o dronă a fost detectată și identificată, se intră în alertă și se trece la anihilarea ei.

Această misiune se poate face prin bruierea semnalelor GPS și radio. Dacă o astfel de metodă nu funcționează, se va putea utiliza un dispozitiv cu microunde de mare putere (HPM) care generează un impuls electromagnetic (EMP) capabil să distrugă electronica dronei. În acest caz, drona se oprește efectiv, căzând instantaneu, necontrolat la sol.

(Fluierul)