SCHENGENVISAINFO: Preocupările privind migrația ilegală nu vor împiedica aderarea Bulgariei și a României cu frontierele terestre

Preocupările legate de migrația ilegală, printre altele, au dus la amânarea aderării Bulgariei și României la Zona Schengen cu 11 ani. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acestea să împiedice aderarea cu frontierele terestre pentru cele două țări balcanice, au declarat Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Externe al României pentru SchengenVisaInfo, citat de Rador Radio România.

În timp ce aeroporturile și porturile ambelor țări vor beneficia de proceduri simplificate prin eliminarea controalelor pașapoartelor pentru călătoriile aeriene și maritime începând cu 31 martie, în cadrul aderării parțiale la Schengen, controlul pașapoartelor vor rămâne la frontierele terestre.

Cu toate acestea, absența unei date concrete pentru extinderea cu frontierele terestre pentru aceste două țări nu este atribuită preocupărilor legate de migrația ilegală.

Comisia Europeană și MAE din România au declarat pentru SchengenVisaInfo că nu există condiții noi privind cotele de migranți pentru aderarea cu frontierele terestre.

Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Externe al României au afirmat angajamentul ambelor țări de a adera la Regulamentul Dublin, o lege a UE care determină responsabilitățile țărilor UE pentru procesarea cererilor adresate de cetățenii țărilor terțe care solicită protecție internațională în blocul comunitar.

România și Bulgaria s-au angajat să aplice rapid și atent, în totalitate, Reglementările de la Dublin, incluzând procedura de returnare imediată a tuturor solicitanților de azil de care Bulgaria și România sunt responsabile” - Ofițerul de presă pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Fiorella Boigner.

Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat pentru SchengenVisaInfo că Bucureștiul și-a îndeplinit în mod constant obligațiile în temeiul Regulamentului Dublin și și-a dovedit solidaritatea cu cele mai afectate state membre.

România a jucat un rol activ și constructiv în negocierile Pactului privind azilul și migrația - Ministerul Afacerilor Externe al României.

Viena a blocat aderarea celor două țări balcanice, în decembrie 2022, invocând îngrijorări legate de migrația ilegală, Bulgaria confruntându-se cu o opoziție suplimentară din partea Țărilor de Jos, care și-a schimbat acum poziția în această chestiune.

Propunerea Air Schengen a Austriei acordă aderarea parțială acestor două țări pentru călătoriile aeriene și maritime, de la sfârșitul acestei luni, dar țara continuă să se opună aderării lor cu frontierele terestre.

Cu toate acestea, în ianuarie anul acesta, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat că nu este vorba despre Bulgaria și România, adăugând că „întregul sistem de migrație este într-o situație catastrofală”. Preocupările privind migrația ilegală au determinat mai multe țări să reintroducă controalele la frontieră.

Cu toate acestea, ambele țări au reușit să gestioneze eficient situația migrației. În 2023, autoritățile pentru imigrare din România au deportat 1.222 de persoane din diverse țări. În același timp, autoritățile bulgare au raportat că au reținut 2.528 de cetățeni din țări terțe care încercau să părăsească țara.

Anul trecut, autoritățile din Sofia au reținut 1.729 de migranți ilegali la granița cu Turcia, împiedicând peste 178.200 de încercări de trecere ilegală a frontierei în regiunea turco-bulgară. În plus, numărul de migranți ilegali la granița Bulgariei cu Grecia a scăzut cu 86% în 2023, comparativ cu 2022.

În plus, în martie 2023, cele două țări au implementat proiecte pilot menite să îmbunătățească gestionarea situației migrației, concentrându-se și pe accelerarea procedurilor de azil și returnare, Comisia raportând șase luni mai târziu progrese substanțiale ca urmare a acestor inițiative.

În iunie anul trecut, Comisia a alocat fonduri suplimentare de 45 de milioane de euro Bulgariei și 10,8 milioane de euro României pentru a-și îmbunătăți capacitățile de frontieră.

Rămânerea în afara spațiului Schengen a dus la pierderi financiare semnificative pentru ambele țări balcanice. Din cauza opririlor la frontierele terestre, companiile din Bulgaria au suferit pierderi de cel puțin 1 miliard de euro, în timp ce un raport al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a remarcat că au fost înregistrate pierderi de 2,41 miliarde de euro pentru industria de transport rutier de marfă în România, din cauza rămânerii în afara zonei de călătorie fără pașapoarte.

Spre deosebire de concetățeanul său, ministrul de Interne Gerhard Karner, economistul și politicianul austriac Gunther Fehlinger a declarat pentru SchengenVisaInfo că a certificat Comisia UE că Bulgaria și România sunt pregătite pentru Schengen.

Mai mult, el a spus că aderarea acestor două țări la Zona Schengen cu frontierele terestre trebuie finalizată la 1 mai 2024.

Bulgaria și România sunt pregătite pentru Schengen și trebuie acceptate pe deplin, inclusiv cu granițele terestre, la 1 mai 2024, ziua în care sărbătorim extinderea UE, 20 de ani de aderarea a 10 noi țări la UE în 2004, și înainte de alegerile UE - Economistul și politicianul austriac Gunther Fehlinger.

Fehlinger a subliniat că noile condiții pentru aderarea celor două țări la Zona Schengen sunt inacceptabile și trebuie să fie respinse.

Comisia UE a certificat că Bulgaria este pregătită pentru Schengen. Orice alte condiții sunt inacceptabile și trebuie să fie respinse. Bulgaria și România fac tot posibilul pentru a îndeplini toate cerințele și a menține granițele în siguranță - Economistul și politicianul austriac Gunther Fehlinger.

Fehlinger a spus că doar aderarea integrală la Schengen poate liniști populația înainte de alegerile cruciale din iunie 2024 din România.

Economistul austriac consideră că aceste două țări ar trebui să devină parte a spațiului Schengen în ziua importantă de 1 mai 2024, subliniind că „orice altceva ar fi o înfrângere majoră a ideii și proiectului european și servește doar inamicilor Europei”.

Austria trebuie să ridice acest veto acum, iar România și Bulgaria trebuie să adere pe deplin la Schengen la 1 mai 2024, pentru a marca unitatea europeană și succesul unei UE extinse. Cei care se opun acestei extinderi Schengen le aduc servicii dușmanilor noștri. Acest lucru este inacceptabil și trebuie să se încheie acum - Economistul și politicianul austriac Gunther Fehlinger.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a mai spus recent că, după alegerile pentru Parlamentul European, se așteaptă ca Bulgaria și România să adere la Zona Schengen cu frontierele terestre.

Un ofițer de presă pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Fiorella Boigner, a confirmat pentru SVI că din 31 martie se va aplica integral decizia Consiliului privind aplicarea integrală a tuturor prevederilor acquis-ului Schengen, inclusiv prevederile Codului vizelor.

În plus, ea a subliniat că atât România, cât și Bulgaria, ca și toate celelalte state membre Schengen, vor fi eligibile pentru a emite vize cu intrări multiple valabile până la cinci ani.

România, la fel ca toate celelalte state membre Schengen, va trebui să aplice regulile Codului vizelor. Aceasta înseamnă că vor putea emite vize cu intrări multiple cu o valabilitate de până la cinci ani - Ofițer de presă pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Fiorella Boigner.

Boigner a subliniat că vizele naționale de scurtă ședere eliberate atât de România, cât și de Bulgaria înainte de 31 martie 2024, vor rămâne valabile pe perioada lor de valabilitate în scopul tranzitului sau al șederii în zona statelor membre, nedepășind 90 de zile într-un interval de 190 (!) de zile.

Comisia Europeană a confirmat că din 31 martie, regula celor 90/180 de zile trebuie să se aplice direct Bulgariei și României, deoarece regulile Schengen se aplică în totalitate. De asemenea, a subliniat că aplicarea regulii nu poate depinde de tipul de frontieră pe unde a intrat o persoană.

Un ofițer de presă pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene a afirmat că, în cadrul Schengen, miniștrii Afacerilor Interne se reunesc regulat în Consiliul Schengen pentru a discuta chestiuni legate de responsabilitățile comune ale țărilor lor privind spațiul Schengen.

Ea a subliniat că reuniunile Consiliului Schengen din 2024 (martie, iunie, octombrie și decembrie) oferă oportunități importante miniștrilor de a lua o decizie ulterioară privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.

Boigner a adăugat că rezultatele ciclului Schengen, cum ar fi Barometrul Schengen și Raportul privind starea Schengen, ar trebui să aducă dovezi și fapte în discuțiile politice și să ofere elemente importante pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză.

(Fluierul)