20:24
Comentarii Adauga Comentariu

Terra Medies, o problemă controversată



Situate pe cursul mijlociu al Târnavei Mari, oraşul Mediaş şi regiunea omonimă se vor afirma în Evul Mediu ca un areal de densă locuire săsească.

Totodată, prin centrul meşteşugăresc şi comercial omonim, regiunea Mediaşului sau „ţinutul Mediaşului”, cum apare menţionat în documente, se va remarca şi ca o zonă deosebit de activă din punct de vedere economic. Prima atestare documentară a oraşului datează din 3 iunie 1267, după unii editori, respectiv din 25 mai 1268, după alţii, când localitatea apare menţionată cu numele „Mediesy”, într.un document emis de Ştefan V, „iunior rex Ungariae et dux Transsilvaniae”.[1]

În ceea ce privişte ţinutul Mediaşului acesta apare atestat în două acte emise de episcopul Transilvaniei Petru de Monoszló la la 23 iunie 1283 şi La 28 mai 1289.[2]

Chiar dacă documentul episcopal din 1283 nu face o referire directă şi explicită la ţinutul Mediaşului, enumerarea localităţilor incluse în arealul menţionat sub denumirea de Medies, ne arată, fără dubii, că este vorba de o regiune geografică. La data emiterii documentului ţinutul Mediaşului includea un număr de opt aşezări rurale, villa, situate toate pe malul stâng al Târnavei Mari, între care şi „villa Medies”.[3] (vezi fig.).

Referindu-se la acest aspect, istoricul Thomas Nägler susţinea că din menţionarea a doar opt aşezări în compunerea ţinutului Mediaş, „se poate trage concluzia că în acel an numai în aceste localităţi existau colonişti saşi şi deci colonizarea în capitlul Mediaş se găsea doar la începuturile sale”.[4]

Villa şi Terra Medies 1283-1289 1, localitate componentă în 1283; 2, localitate componentă în 1289; 3, localitate actuală.

Originea şi semnificaţia numelui.

Originea şi semnificaţia numelui ţinutului Mediaş continuă să rămână şi în prezent aspecte controversate ale istoriei locale, specialiştii care au abordat această problemă oferind răspunsuri diferite. Singurul punct asupra căruia aceştia sunt de acord în unanimitate este acela că numele ţinutului Mediaş are aceeaşi origine şi semnificaţie cu cel al oraşului omonim. Numele identic al localităţii Mediaş cu cel al ţinutului omonim de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea a generat şi o serie de confuzii, unii istorici locali identificând aşezarea cu ţinutul omonim. Spre exemplu, George Togan, afirmă în una din lucrările sale că în izvoarele din secolele XIII-XIV, oraşul Mediaş „apare sub denumirea de Medies sau terra Medies”.[5] La fel de categoric este şi Ioan Raica, care inspirat de acelaşi G. Togan, conchide categoric că „începând cu 1289 şi până la 1308, aşezarea noastră (trebuie să evităm termenul de oraş), apare în documentele de atunci sub denumirea de Terra Medies”.[6]

Parcurgerea documentelor relevă categoric falsitatea acestor opinii. Actele episcopale din 1283 şi 1289 fac distincţie clară între „villa Medies”, adică „satul Mediaş”, şi „terra Medies”, respectiv „ţinutul Mediaş”.

În ceea ce priveşte originea numelui, un număr însemnat de istorici, începând încă din secolul al XVII-lea, afirmă originea romană a acestuia. În 1666 cronicarul sas Johann Tröster afirma că datorită poziţiei sale geografice „romanii i-au spus Media colonias”.[7]

În 1685 Ioannis Rosini, afirma că „tertia cohors similiter habet pedites 555, equites 66. Sed in tertia validiores probari moris est quia in media acie consistit”.[8] Topographia Magni Regni Hungariae, realizată în 1718 înregistra următoarele informaţii:

„Medgyes, aliter Media, Saxonibus Midwisch unde nomen toti districtui. An, 1146. Regnante Geysa II qui, ut alibi indicavimis magnum saxonum vim in Transylvaniam traduxit, aedificata legitur ad majorem Küköllö, et quidem, ut nonnulli volunt, in ruderibus perventusti municipij, quod Romanis Media Colonia dictum est”.[9]

În sfârşit, topograful Johann Konrad von Weiss, consemna pe planul general al oraşului, realizat în 1736 că Mediaşul „îşi are numele de la colonia romană Media”.[10]

Diferiţii istorici sau oameni de cultură din secolul al XIX-lea şi până în prezent au preluat total necritic aceste informaţii şi le-au perpetuat.

Protopopul greco-catolic Ioan Moldovan, în monografia sa intitulată Historia Domus, realizată în 1895, rămasă încă în manuscris, afirma că „despre Mediaş cu mareVilla şi Terra Medies probabilitate se poate însemna că în vechime se numea Media”.[11] George Togan este la fel de categoric atunci când afirmă că Dealul Cetăţii, din vecinătatea oraşului „a purtat o cetate puternică, zidită de legionarii romani din castrul Media”.[12]

Ca urmare conchide el, din izvoarele prezentate, „reiese că denumirea Media, care desemnează Mediaşul de azi este de origine romană”.[13] În opinia geografului Ioan Raica, oiconimul Mediaş, extins asupra ţinutului omonim, este de origine latină, numele său derivând din cel de Media, deţinut de localitate în epoca romană datorită aşa-zisei poziţionări a sa în centrul fostei provincii romane Dacia.[14] Pentru alţi specialişti locali, precum mai tânărul preot ortodox Ovidiu Ioan Găban, originea romană a oiconimului Mediaş este de asemenea în afara oricăror discuţii, numele derivând de la „castrul şi apoi municipiul Media”.[15]

Din punctul nostru de vedere, opiniile specialiştilor care susţin originea latină a oiconimului Mediaş, derivat din numele Media al oraşului sau castrului roman omonim nu se susţin.

Este adevărat că cercetările arheologice au evidenţiat pe teritoriul Mediaşului urme de locuire din epoca romană, dar aşezarea descoperită aici (după unii autori este vorba de trei sau chiar de patru aşezări) este eminamente una rurală, foarte departe de a fi un municipium şi, cu atât mai puţin, o colonia. Pe de altă parte, nici cea mai neînsemnată descoperire nu permite concluzia că numele ei ar fi fost Media.

În ceea ce priveşte, castrul omonim, funcţionarea sa pe teritoriul oraşului Mediaş există doar în imaginaţia autorilor locali. Ca urmare, la actualul nivel al cercetării, existenţa sa este exclusiv una ipotetică, cercetările arheologice efectuate până în prezent ne reuşind să-i evidenţieze prezenţa. În concluzie, aşa cum preciza recent istoricul Mihai Chiriac, „nu avem deocamdată nicio informaţie arheologică, epigrafică, istoriografică sau de altă natură care să confirme cât de cât aceste simple supoziţii” şi implicit existenţa sa.[16] Această constatare este valabilă şi pentru funcţionarea în regiunea Mediaşului aşa-numitei cohorte Media, căci, aşa cum preciza recent acelaşi specialist, „la nivelul Daciei romane, chiar la nivelul întregului imperiu, nu se cunoaşte o unitate militară auxiliară care să poarte numele Media”.[17]

Nicolae Iorga considera oiconimul Mediaş ca fiind de origine românească. Ca urmare, susţine el, „Medivch nu înseamnă nimic în săseşte, precum nici Medgyes n-are niciun înţeles bun în ungureşte, pe când cu o obârşie românească, el ar veni de la Media, nume ce se întâmpină şi aiurea”.[18]

Puţini specialişti locali susţin că oiconimul Mediaş ar fi de origine slavă sau slavo-română. Asemenea opinie exprimă arhitectul Michel Tănase. În opinia sa, toponimul «medye, connu en hongrois dès 1055, d’origine slave, avec le sens de frontière, limite […].

En slavone: medja, medjas. En roumain, ce mot slave a donné six formes: megieş, megieşie, etc. Toutes ces forces concernent des notions liées à un territoire, un pays et des hommes vivant en communauté (megieşie). En conclusion: si plusieurs éthnies roumaino-slaves existaient sur ces enclos (et d’autres certainement, en dehors du cadre d’étude assez limité), alors leurs relations sociales ne se trouvaient-elles pas sous le signe des anciennes formes de «megieşie»? Dans ce cas Medias ne dérive-t-il pas du slavon Medjas?».[19]

Interesantă opinia a lui Michel Tănase rămâne însă discutabilă şi dificil de demonstrat. Dacă locuirea slavă în teritoriile de mai târziu ale terrei Medies este în afara oricărei discuţii, fapt confirmat de descoperirile aparţinând orizontului funerar de tip Mediaş, din secolele VII-IX, cuprinzând morminte birituale, în care predominante sunt însă cele de incineraţie[20], nu acelaşi lucru se poate afirma însă şi despre derivarea oiconimului Mediaş din termenii slavoni medja, medjas, care au dat în limba română termenul megieş şi familia sa de cuvine.

Aşa cum precizează Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, termenul megieş este folosit „în Evul Mediu, în Moldova şi Ţara Românească”, el, ca şi întreaga familie de cuvinte pe care a generat-o, neimpunându-se în regiunile intracarpatice.[21] În acelaşi context al termenilor slavi pătrunşi în limba română, precizăm faptul că dintre oiconimele menţionate în actele din 1283 şi 1289 în teritoriile aparţinând „terrei Medies”, doar unul singur, Moşna, are origine slavă certă.[22]

În opinia altor specialişti, oiconimul Mediaş este de origine maghiară. Iniţiatorii acestei teze au fost cercetători de origine germană. Conform teoriei lor, numele Mediaş derivă din acela de meggy, care înseamnă vişină, respectiv meggyes, care s-ar traduce prin vişini.

Asemenea păreri au exprimat G. Kisch, W. Scheiner sau, ulterior, Th. Nägler.[23] Originea maghiară a toponimului Mediaş este susţinută de asemenea şi de slavistul Ion Petrovici[24], precum şi de geografii Mircea Buza şi Ioan Mărculeţ într-un studiu recent.[25]

Michel Tănase respinge însă categoric asemenea opinii. «J’affirme emblée – a conchide el – que la forme Mediasch n’a rien à voir avec un hypothétique «verger de griottes»: la logique de la végétation et des cultures de cette époque s’y oppose. Le climat d’alors était trop rude et l’intérêt des agriculteurs autochtones allait vers des cultures plus communes».[26]

În ceea ce ne priveşte, considerăm opiniile conform cărora toponimul Mediaş are origine maghiară ca fiind cele mai plauzibile.[27]

Argumentele aduse de arhitectul Michel Tănase împotriva lor nu se susţin. În primul rând, considerăm că termenul „livadă de vişini” nu se potriveşte şi, mai ales, nu se cuvine abordat stricto senso, ci el trebuie interpretat în sensul de pâlcuri de floră spontană, formate din cireşi şi vişini sălbatici, care şi astăzi se găsesc din abundenţă intercalate în pădurile de foioase din zonă.[28]

Pe lângă informaţiile primite în acest sens de la cunoscătorii locurilor (pădurari, tăietori de lemn), noi înşine am constatat această realitate prin observaţii directe în teren. Nici argumentul climatic invocat de Michel Tănase nu este unul solid.

Dacă clima ţinutului Mediaş de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea ar fi fost atât de aspră încât să facă imposibilă creşterea vişinului, a cărui origine îndepărtată este caucaziană, ne punem întrebarea cum a fost posibilă totuşi cultivarea viţei de vie, o plantă de origine mediteraneană, care are nevoie de un climat mult mai blând?

Or cultivarea pe scară largă a viţei de vie în regiune este confirmată, fără dubii, de actul episcopal din 1289 care menţionează între dijmele datorate de bisericile locale din „terra Medies” Episcopiei de Alba Iulia, pe locul al doilea dijma din vin.[29]

În sfârşit, invocăm în sprijinul opiniei noastre argumentul toponimic. Aşa cum este în prezent fapt demonstrat, dintre cele nouă oiconime menţionate de actul episcopal din mai 1289, cinci - Biertan, Mediaş, Şaroş, Copşa Mare şi Alma - sunt de origine maghiară (55,56%), două - Richiş şi Brateiu - au origine românească (22,22%), unul - Moşna - este de origine slavă (11,11%) şi unul - Aţel - are origine germană (11,11%).[30]

Faptul că majoritatea oiconimelor din „terra Medieş” este de origine maghiară reprezintă, fără îndoială, rezultatul unei intense locuiri a ţinutului Mediaş, anterior colonizării săseşti, de către secui.

Aşezarea secuilor în aceste locuri a avut la bază, în primul rând, considerente de ordin militar: apărarea frontierelor, în condiţiile în care cucerirea maghiară atingea în secolul al XII-lea cursul Târnavei Mari.[31] [1]

Prezenţa secuilor în regiune este, de altfel, confirmată de descoperirea unor necropole de tip Bjelo-Brdo, cu un număr redus de morminte, cum este cazul celei de la Mediaş, unde sub ruinele unei bazilici romanice din secolul al XII-lea au fost descoperite morminte de inhumaţie care aveau inele de tâmplă cu cap - S[32], dar şi de oiconimele semnalate, între care cel de Meggyes - ţinutul vişinilor - va fi extins asupra unui teritoriu mai întins, devenit „terra Medies” în documentele oficiale redactate în limba latină.

Finalizarea prezentului demers ne permite formularea următoarei concluzii: toponimul Mediaş este de origine maghiară, el fiind impus, cel mai probabil, de prezenţa secuilor în regiune, în calitate de apărători ai hotarului, odată cu avansarea cuceririi maghiare în bazinul Târnavei Mari (secolul al XII-lea).

Numele său s-ar putea traduce prin "ţinutul vişinilor".



Nota Redactiei: Etimologia autorului e gresita deoarece in romana -g- sau -gg- sau -dg- (ce ar proveni ipotetic din Magh. meggy 'visin') nu devine -d- asa cum avem in Mediaş. Din pacate autorul nu are cunostinte lingvistice. Iar cunostintele lingvistice sunt absolut necesare pentru o analiza pertinenta.



Bibliografie

- Buza 2002 - M. Buza, Toponimie geografică românească, Sibiu, 2002.

Buza, Mărculeţ 2010 - M. Buza, I. Mărculeţ, Originea toponimiei văii Târnavei Mari între Mediaş şi Blaj, în „Lykeion. Revistă de ştiinţă şi cultură”, II, 2010, 2, p. 31-36.

- Chirac 2008 - M. Chiriac, Castrele romane din bazinul Târnavelor, în „Comunicări Ştiinţifice”, VII, 2008, p. 46-55.

- DEX 1975 - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - DEX, Bucureşti, 1975.

- DIR, XIII. C, II - Documente privind istoria României. Veacul XIII, C. Transilvania, vol. II (1251-1300), Bucureşti, 1952. DLR 1913-1998 - Dicţionarul limbii române, Bucureşti, 1913-1998.

- Găban 2002 - O.I. Găban, Istoricul Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Mihail şi Gavriil”-catedrala Mediaşului - Die Geschichte der Rumänischen Orthodoxen Kirche „Die Heiligen Michael und Gabriel”- Katedrale von Mediasch, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002)

- Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002, p. 110-118, 245-254. Horedt 1958 - K. Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, Bucureşti, 1958.

- Horedt 1965 - K. Horedt, Un cimitir din sec. IX-X e.n. la Mediaş, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Historia”, 2, 1965, p. 7-25.

- Ionescu f.a. - Şt. Ionescu, Mediaş. Monumente medievale, Sibiu, f.a.

- Iorga 1939 - N. Iorga, Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906, Bucureşti, 2009.

- Kisch 1924 – G. Kisch, Erloschenes Magyarentum im Siebenbürgen Sachsenland, în „Archiv VSLK”, 42, 1924.

- Mărculeţ, Mărculeţ 2011 - V. Mărculeţ, I. Mărculeţ, Mediaş. Istorie, demografie, personalităţi, Brăila, 2011.

- Moldovan 1895 - I. Moldovan, Istoria oraşului Mediaş, în I. Moldovan şi colab. „Historia Domus” (manuscris), Mediaş, 1895.

- Nägler 2002 - Th. Nägler, Începuturile oraşului Mediaş - Die Anfänge der Stadt Mediasch, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002) - Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002, p. 11-13, 143-146.

- Petrovici 1970 - I. Petrovici, Studii de dialectologie şi toponimie, Bucureşti, 1970.

- Pinter, Dragotă, Ţiplic 2006 - Z.K. Pinter, A. Dragotă, I.M. Ţiplic, Piese de podoabă şi vestimentaţie la grupurile etnice din Transilvania (sec. VII-XII), Alba Iulia, 2006.

- Raica 2004 - I. Raica, Mediaş. Terra Medies - sinteză monografică, Sibiu, 2004.

- Rosini 1685 - I. Rosini, Antiquitatum Romanorum corpus absolutissimum, Amstelodami, 1685.

- Scheiner 1926 - W. Scheiner, Die Ortsnamen im mittlern Teile des südlichen Siebenbürgens, în „Balkan-Archiv”, II, 1926.

- Tănase 1981 - M. Tănase, Villes neuves en Transylvanie entre les XIIe-XIIIe siècles? Un exemple a contrario: la ville de Mediasch à travers l’analyse morphologique de son parcellaire, Saint-Denis, 1981.

- Teleoaca 2009 – G.L. Teleoaca, Argumente toponimice din Dacia privind originea valahică a graiului uman articulat, în „Trivium”, 2, 2009, p. 32-51.

- Togan 1944 - G. Togan, Mediaş. Istorie romanţată, Bucureşti, 1944.

- Togan 2002 - G. Togan, Mediaş-735. Despre prima menţiune documentară a municipiului Mediaş şi despre toponimicul său – Mediasch-735 Jahre. Über die erste urkundliche Erwähnung des Munizipiums Mediasch und über seinen Ortsnamen, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002) - Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002, p. 7-10, 139-142.

- Topographia - Topographia Magni Regni Hungariae, Viennae Austriae, 1718.

- Tröster 1666 - J. Tröster, Das Alt und Neu-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666.

- Ţiplic 2005 - I.M. Ţiplic, Contribuţia la istoria spaţiului românesc în perioada migraţiilor şi Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Iaşi, 2005.

- Ţiplic 2006 - I.M. Ţiplic, Organizarea defensivă a Ţransilvaniei în Evul Mediu (secolele X-XIV), Bucureşti, 2006.

- Urkundenbuch - Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, von Fr. Zimmerman und C. Werner, Erster Band: 1191 bis 1342, Hemannstadt, 1892.

- Weiss 1943 - J.K. Weiss, Planul oraşului Mediaş din 1736, în „Erdely Museum”, Cluj, 1943.

Notă:

- Dr. Vasile Mărculeţ, doctor în istorie, profesor la Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaş

- Drd. Ioan Mărculeţ, profesor la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti


[1] Urkundenbuch, I, nr. 579; DIR, XIII. C, II, nr. 87.

[2] Ibidem, nr. 203, 226; Ibidem, nr. 283, 348.

[3] Ibidem, nr. 226; Ibidem, nr. 348.

[4] Nägler 2002, p. 12, 144.

[5] Togan 2002, p. 9, 141.

[6] Raica 2004, p. 189.

[7] Tröster 1666.

[8] Rosini 1685, p. 721.

[9] Topographia, p. 346

[10] Weiss 1943, p. 213.

[11] Moldovan 1895, p. 3.

[12] Togan 1944, p. 83.

[13] Togan 2002, p. 9-10.

[14] Raica 2004, p. 189.

[15] Găban 2002, p. 110, 245.

[16] Chiriac 2008, p. 55.

[17] Ibidem.

[18] Iorga 2009, p. 242.

[19] Tănase 1981, p. 243.

[20] Horedt 1965, p. 7-25; Pinter, Dragotă, Ţiplic, 2006, p. 39-42;Ţiplic 2005, p. 99-100.

[21] DLR 1913-1998; DEX 1975, p. 536

[22] Buza, Mărculeţ 2010, p. 34.

[23] Kisch 1924, p. 150; Scheiner 1926, p. 92, Nägler, 2002, p. 11, 143.

[24] Petrovici 1970, p. 171.

[25] Buza, Mărculeţ 2010, p. 35.

[26] Tănase 1981, p. 243.

[27] Mărculeţ, Mărculeţ 2011, p. 22. [28] Ibidem.

[28] Ibidem.

[29] Urkundenbuch, I, nr. 226; DIR, XIII. C, II, nr. 348.

[30] Buza, Mărculeţ 2010, p. 34-35; Horedt, 1958, p. 122; Teleoaca 2009, p. 34.

[31] Horedt 1958, p. 122.

[32] Ţiplic 2006, p. 78.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Bolivia: Viitoarea președintă interimară anunță convocarea unui scrutin prezidențial

Cluj: Circa 10.000 de oameni au cântat cu Brayan Adams la BT Arena

Statele Unite condamnă violențele de la Hong Kong

Mexicul îi acordă azil politic lui Evo Morales

Reuniune de urgență, marți, a guvernului britanic, pe tema inundațiilor

DEMISIA. Iohannis: "Mi s-a propus să fiu membru" în organizația condusă de un Bilderberg și finanțată de Soros. "Sunt bucuros să spun că-mi doresc acest lucru"

Parlamentul bolivian se va reuni marți în ședință extraordinară

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Ana Mocanu şi Loredana Chivu, un Halloween păcătos. Imagini demne de filmele XXX VIDEO

COMENTARIU Lelia Munteanu: Prostie sau ticăloșie?

Șef de laborator de la Spitalul Obregia, pus sub acuzare după ce ar fi luat mită de la o firmă. Suma uriașă pe care a primit-o

Tratamentul miracol care te scapă definitiv de vergeturi

De ce maghiarii au ajuns sa-si declare falsa propria lor Cronica care vorbeste ca Ardealul era condus de Gelu - Dux Blachorum in jurul anului 900 la venirea ungurilor in Ardeal

Acesta este cel mai profitabil film realizat vreodată după benzi desenate

Ana Maria Mocanu, GOALĂ la duş. Imagini de infarct FOTO XXX

O navă militară israelienă a făcut o descoperire tulburătoare în apele teritoriale ale țării, la doar 15 km de Tel Aviv

Puterea neștiută a acatistelor. Cum pot să ceară credincioșii ajutorul forțelor divine în momentele dificile din viață și când este momentul ideal în care trebuie rostit

Cântăreața de muzică populară, Mihaela Belciu, a ajuns de urgență la spital. "Cu părere de rău vă anunț că…"

Ce înseamnă dacă te uiţi la ceas la 10.00 pe 10.10?

Firea le mulțumește celor care au votat în Capitală, în special celor care au pus ștampila pe Dăncilă

Ana Maria Mihaes, o cântăreaţă din România face videochat. IMAGINI XXX

Coșmarul prin care a trecut o fată de 15 ani din Teleorman, obligată de iubitul ei să se prostitueze. Victima: Le spuneam clienților că sunt minoră, dar nu le păsa

Bolivia: Demisia lui Evo Morales trimite ''un semnal puternic regimurilor ilegitime'' (Trump)

Poveste adevărată. "Sunt Irina, am 20 de ani şi am facut videochat în..."

Alegeri mai liniștite decât în 2014. MAI spune că au fost cu 30% mai puține sesizări privind incidente la vot decât în urmă cu cinci ani

Livia Taloi, alias Ema din Trăsniții, și-a sărbătorit ziua de naștere pe platourile de filmare. A împlinit 37 de ani

Rugăciune foarte puternică pentru găsirea sufletului pereche! O spui şi are efect imediat

Ramona Gabor, sâni mari într-un sutien mic. Atenție, fotografie interzisă bărbaților slabi de inimă!

Alegeri Prezidențiale Tur 1. Rezultate Parțiale Autoritatea Electorală Permantă după numărarea a 7,825,909 voturi. Dăncilă la peste 10 procente peste Barna și cu 12 procente în urma lui Iohannis

Probleme pentru Mancini. Handanovic este nemulțumit de seceta de trofee de la Inter și vrea să-i părăsească pe nerazzurri: "Nu cred în minuni peste noapte"

Proiectul legii vaccinarii va fi pus in dezbatere publica luna aceasta (aprilie 2016). Se dorește VACCINAREA OBLIGATORIE. Mai mult, VACCINAREA e declarată că ține DE SIGURANȚA NAȚIONALĂ

GERMANIA. VIDEO Explozie INTENȚIONATĂ intr-un restaurant din orasul german Ansbach, in apropiere de Nuremberg. UN KAMIKAZE S-A DETONAT. CEL PUȚIN 1 MORT ȘI 12 RĂNIȚI - VIDEO

Deşi e acuzat de Crime împotriva Umanității Petre Roman îi dă lecții de morală chiar victimei sale: "Munteanu a scris în 1994 că I.G. Duca a fost ”asasin”"

"Certificatele verzi și de poluare" soroșisto-progresiste FALIMENTEAZĂ Mineritul Românesc și au băgat adânc pe pierdere Complexul Energetic Oltenia, ultimul mare complex minier din România

Încă un MINCINOS AL PROPAGANDEI SOROȘISTE. Judecătorul clujean Cristi Danileț: "Decizia CCR de interpretare nu scoate din legislație abuzul în serviciu"

Fotbal: HOȚIE LA DRUMUL MARE. Arbitrul a dat un 11 metri inventat pentru Real Madrid în minutul 94 la scorul de 3-0 pentru Juventus și de 0-3 pentru Real Madrid în tur. Buffon (Juventus) - "Arbitrul a avut un sac de gunoi în loc de inimă"

GEORGE MAIOR, nu numai că a introdus prin protocoalele ilegale un sistem stalinist de control al SRI, dar se dovedește a fi și UN MINCINOS NOTORIU. Manda: "Maior ne-a mințit când a spus că îl cunoștea vag pe Georgescu. O să îl invităm de urgență"

Adevărul Live, ora 12.00. Povestea româncei care a lăsat Germania și Venezuela pentru a candida pe listele PNL la parlamentare

Filmul ''Fire will come'' a obținut trofeul Alexandru de Aur la Festivalul de la Salonic

Incendiu într-un apartament din Sectorul 3 al Capitalei. Mai multe echipaje ISU au intervenit

Coreea de Nord denunță la ONU atitudinea SUA și a Coreei de Sud

Film porno cu două surori de la un liceu din Iași, găsit pe internet de o mamă. Cazul a ajuns la Poliție

#Prezidențiale2019/ Timiș: Klaus Iohannis a câștigat primul tur în județ cu 43,82%, urmat de Barna și Dăncilă

Lidia Fecioru a dezvăluit ritualul pentru îndeplinirea dorinţelor secrete. Atenţie la această greşeală

Daniela Crudu, sex la Burlăciţa. Ce decizie au luat şefii show-ului după apariţia IMAGINILOR XXX

Inspectorii antifraudă au aplicat amenzi de 4,1 milioane lei în domeniul auto

Iași: Rectorul Universității Al. I. Cuza, Tudorel Toader, anunță că dă în judecată TUIAȘI

Teodorovici susține că Guvernul vrea să reducă personalul din ministere

Merkel și Putin au convenit că estul separatist al Ucrainei trebuie să primească un statut special, anunță Kremlinul

Oana Zăvoranu, fotografie XXX pe Facebook! Fanii au rămas UIMIŢI

Dan Barna nu a câștigat în niciun județ al țării, în primul tur al alegerilor prezidențiale 2019

Adelina Pestrițu a strălucit pe covorul roșu la People's Choice Awards, unde a fost premiată

OMS: Activitățile culturale și artistice sunt benefice pentru sănătate

Roxana Nemeş, protagonista unui sex tape: "Eu sunt acolo"

Florin Piersic şi Angela Similea, relaţie interzisă în tinereţe: "Cu Angela am fost într-un amor nebun"

#Prezidențiale2019/PSD solicită, într-o scrisoare adresată PNL, organizarea a cel puțin două dezbateri între candidați

Constanța: Șofer rănit în coliziunea dintre două autotrenuri, pe A4 Ovidiu-Agigea; traficul - întrerupt

Ludovic Orban: Sacrificiul eroilor căzuți la datorie în teatrele de operații ne învață ce înseamnă iubirea de țară

"Antrenor principal la Steaua". Proiectul de acordare a titlului de cetățean de onoare lui Cornel Dinu a fost retras și publicat fără greșeli

Fotbal: Supercupa Spaniei se va disputa în Arabia Saudită


Pag.1 Pag.2

Nr. de articole la aceasta sectiune: 78, afisate in 2 pagini.