14:38 2024-03-16
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Proiectul artistic „Miopie istorică” face al doilea pas la Călăraşi
Proiectul artistic „Miopie istorică” face al doilea pas la Călăraşi
Sever Petrovici-Popescu foloseşte instrumentarul artistic pentru a înfăţişa şi a reaminti publicului larg o pagină de istorie.
Până pe 14 aprilie expoziţia rămâne deschisă la Muzeul Municipal Călăraşi.
Deportările din timpul regimului comunist din România au fost măsuri cu caracter represiv pentru ”duşmanii poporului”. Aproximativ 44.000 de persoane au fost obligate să-şi mute domiciliul în Câmpia Bărăganului în 1951.
Expoziţia „Miopie istorică” va ajunge şi la Timişoara şi Bucureşti în 2024
Vreau să vezi cum aduce arta în discuţie secvenţe mai puţin cunoscute din istoria recentă. În proiectul „Miopie Istorică”, artistul Sever Petrovici-Popescu foloseşte instrumentarul artistic pentru a investiga o pagină de istorie foarte vag dezbătută în cărţile de istorie: deportările în Bărăgan. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv. Scopul ei era să îi izoleze şi să îi marginalizeze pe cei definiţi ideologic drept „duşmani ai poporului”. Expoziţia ajunge acum la Călăraşi, la Muzeul Municipal, unde rămâne deschisă până pe 14 aprilie. Curatorul Ioana Marinescu arată că ”expoziţia vorbeşte despre deportările din Bărăgan şi despre felul în care oamenii au trăit perioada deportării. Lucrările lui Sever Petrovici-Popescu vorbesc despre lipsa apei, despre lipsa locuinţelor şi despre felul în care lucruri aproape uitate pot să fie reamintite nu doar prin texte şi cărţi ci şi prin lucrări de artă contemporană”.
Arta lui Sever Petrovici-Popescu investighează istoria
În urma acţiunii unei de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44000 de persoane au fost obligate să-şi mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuinţă sub ameninţarea armei şi formarea unor comunităţi noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla şi Fundata. Artistul Sever Petrovici-Popescu povesteşte: ”Am încercat să mă apropii de perspectiva omului obişnuit care se vede nevoit să îşi refacă viaţa în mijlocul câmpului din nimic, din pământ. Lucrările mele sunt fotosculpturi. Fotografiile sunt realizate în spaţiile satelor înfiinţate de deportaţi iar formele lucrărilor sunt inspirate de interviurile pe care le-am citit şi le-am realizat cu cei depărtaţi în Bărăgan”.
Proiectul artistic continuă la Timişoara şi Braşov
Proiectul „Miopie istorică” ajunge astfel în cel de-al doilea punct al parcursului său început în perioada octombrie 2023 – februarie 2024, când a fost deschis în cadrul Muzeului Hărţilor şi Cărţilor Vechi din Bucureşti. Nu mai puţin de 1.500 de vizitatori au trecut pragul expoziţiei cu acel prilej. În 2024, expoziţia va ajunge şi la Timişoara şi Braşov.
„Ceea ce avem astăzi la Călăraşi este o manieră în care cercetarea de teren, cercetarea istorică, istoria orală se îmbină cu activitatea artistică prin care prin care artistul generează un conţinut care trece de bariera timpului, trece de bariera documentului şi se adresează direct vizitatorului”, arată Alexandru Groza, manager Muzeul Ororilor Comunismului.
Artisul a mulţumit pentru materiale documentare şi sprijin domnului Leonard Câmpeanu, preşedintele filialei Bucureşti a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici din România (AFDPR), Florin Rădulescu, şef serviciu, Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local, Cosmin Budeancă, Redactor-şef „Memoria” - revista gândirii arestate, preot paroh Marian Mihail, parohia Drajna şi echipei Muzeului Hărţilor.
Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăieşte şi activează în Bucureşti. El a absolvit secţia Foto Video de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradiţional. Are o activitate expoziţională intensă în ţară şi străinătate, cu expoziţii personale şi de grup, din care menţionăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoşoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziţia „CELĂLALT | L'ALTRO | THE OTHER ONE”, alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneţia şi la Zilele sculpturii Bucureştene în 2023. https://severpetrovicipopescu.com
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărţilor şi doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artişti. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărţilor în arta contemporană. Este autor de texte şi editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiştilor contemporani bucureşteni.
Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar şi ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timişoara, alături de Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, Conferinţa „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi stagii de practica realizate cu studenţii Facultăţii de Istorie la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. Cea mai recentă expoziţie care abordează şi subiectul deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită de la Muzeul Hărţilor, astăzi devenită expoziţie itinerantă. https://www.mocr.ro/
Muzeul Municipal Călăraşi funcţionează în clădirea fostei primării a oraşului Călăraşi, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă şi din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecţiei, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziţie gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 şi până în prezent, colecţia s-a extins cu obiecte şi artefacte provenită din donaţiile călărăşenilor şi a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călăraşi este un exemplu de bune practici în ce priveşte parteneriatul public - privat. De-a lungul timpului, atenţia călărăşenilor a fost menţinută şi prin expoziţii temporare organizate în colaborare cu Muzeul Naţional Militar, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.
Comentarii:
Adauga Comentariu