Ritmul vorbirii dezvăluie nivelul tău de sănătate. Ce indică cercetările recente despre modul în care vorbeşti

Descoperirile ar putea duce la dezvoltarea de noi instrumente şi intervenţii pentru a detecta declinul cognitiv.

În cadrul cercetării, 125 de voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 90 de ani au efectuat trei evaluări diferite.

Testul a ajutat la testarea capacităţii lor de a recunoaşte ce era imaginea şi de a-şi aminti numele acesteia.

Viteza de vorbire poate fi un indicator al sănătăţii creierului, potrivit unui nou studiu care indică o legătură între demenţă şi scăderea ritmului de vorbire, scrie The Independent.

Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au descoperit că viteza de vorbire ar putea fi un indicator mai important al sănătăţii creierului decât dificultatea de a găsi cuvinte, care apare odată cu înaintarea în vârstă.

Descoperirile ar putea duce la dezvoltarea de noi instrumente şi intervenţii pentru a detecta declinul cognitiv cât mai devreme posibil şi pentru a-i ajuta pe pacienţi să-şi menţină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc, au declarat oamenii de ştiinţă.

„Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală de vorbire pot reflecta schimbările din creier”, a declarat Jed Meltzer, coautor al studiului. „Acest lucru sugerează că viteza de vorbire ar trebui să fie testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a-i ajuta pe clinicieni să detecteze mai repede declinul cognitiv şi să-i ajute pe adulţii mai în vârstă să-şi susţină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc”, a adăugat Dr. Meltzer.

Cu toate acestea, constatările sunt corelaţionale şi ar putea să nu indice faptul că antrenarea pentru a vorbi mai repede ar avea impact asupra sănătăţii creierului la persoanele în vârstă.

În cadrul cercetării, 125 de voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 90 de ani au efectuat trei evaluări diferite. Unul dintre teste a fost un joc de numire a imaginilor, în care participanţii trebuiau să răspundă la întrebări despre imagini, ignorând în acelaşi timp cuvintele care le distrageau atenţia şi pe care le auzeau prin căşti.

Citând un exemplu, oamenii de ştiinţă au spus că, atunci când se uita la o imagine a unui mop, un participant ar putea fi întrebat: „Se termină în p?, în timp ce aude cuvântul mătură” ca o distragere a atenţiei.

Testul a ajutat la testarea capacităţii lor de a recunoaşte ce era imaginea şi de a-şi aminti numele acesteia.

În cadrul unei alte evaluări, participanţii au fost înregistraţi în timp ce descriau două imagini complexe timp de 60 de secunde fiecare, iar un software bazat pe inteligenţă artificială a fost utilizat pentru a le analiza performanţele lingvistice.

Testul final a inclus teste standard pentru a evalua abilităţile mentale care tind să scadă odată cu vârsta şi care sunt legate de riscul de demenţă.

Acestea au inclus evaluări pentru a verifica funcţia executivă, care reprezintă capacitatea de a gestiona informaţii contradictorii, de a rămâne concentrat şi de a evita distragerile.

Multe dintre abilităţi păreau să scadă odată cu vârsta, inclusiv viteza de a găsi cuvinte. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că nu se face o pauză pentru a găsi cuvinte care au cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului, ci viteza vorbirii în jurul pauzelor.

Aceasta înseamnă că, în timp ce mulţi adulţi în vârstă ar putea fi îngrijoraţi de nevoia lor de a face o pauză pentru a căuta cuvinte, poate fi doar o parte normală a îmbătrânirii. Cu toate acestea, încetinirea vorbirii normale, indiferent de pauză, poate fi un indicator mai important al schimbărilor cruciale ale sănătăţii creierului, spun oamenii de ştiinţă.

(Fluierul)