Decizia Curții în cazul Israel vs. Gaza

Curtea Internațională de Justiție a declarat că are jurisdicție asupra disputei dintre Africa de Sud și Israel, dacă acțiunile Israelului în Gaza ar putea echivala cu genocid. „În opinia instanței, cel puțin unele dintre actele și omisiunile presupuse de Africa de Sud, că ar fi fost comise de Israel în Gaza, par a fi capabile să se încadreze în prevederile convenției de genocid”, a spus judecătorul Joan Donoghue. Donoghue a spus că instanța a respins cererea Israelului de a elimina cazul, informează CNN.

Donoghue: „În lumina celor care urmează, instanța concluzionează că are competența prima facie de a judeca cazul în temeiul articolului 9 din Convenția de genocid.”

Curtea Internațională de Justiție a concluzionat că, în conformitate cu articolul 2 din Convenția de genocid, palestinienii constituie ceea ce ea consideră a fi un „grup protejat”. „Palestinienii par să constituie un grup național, etnic, rasial sau religios distinct și, prin urmare, un grup protejat în sensul articolului doi din Convenția de genocid”, a spus judecătorul Joan Donoghue. „Consiliul de administrație observă că, potrivit surselor Națiunilor Unite, populația palestiniană din Fâșia Gaza cuprinde peste 2 milioane de oameni. Palestinienii din Fâșia Gaza formează o parte substanțială a grupului protejat.” „Instanța notează că operațiunea militară condusă de Israel, în urma atacului din 7 octombrie 2023, a dus la un număr mare de morți și răniți, precum și distrugeri masive de case”, a adăugat Donoghue.

Cu privire la problema „limbajului dezumanizant” folosit împotriva palestinienilor, președintele CIJ spune că instanța a luat act de o serie de declarații făcute de înalți oficiali israelieni. Acesta a atras în special atenția asupra declarațiilor ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, în care a ordonat un „asediu complet” a Gazei și le-a spus trupelor că luptă împotriva „animalelor umane”.

Ordin pentru Israel

CIJ a ordonat Israelului să ia toate măsurile în puterea sa pentru a preveni genocidul, relatează AL Jazeera. Acesta spune că Israelul trebuie să se asigure că forțele sale nu comit un genocid și, de asemenea, să asigure păstrarea dovezilor despre presupusul genocid. Judecătorul Donoghue spune că decizia oferă obligații legale internaționale pentru Israel.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a concluzionat că „unele dintre drepturile revendicate de Africa de Sud și pentru care solicită protecție sunt plauzibile. Acesta este cazul în ceea ce privește dreptul palestinienilor din Gaza de a fi protejați de actele de genocid și actele interzise conexe identificate la articolul 3 și dreptul Africii de Sud de a solicita ca Israelul să respecte obligațiile acestuia din urmă în temeiul convenției”, a declarat judecătorul Joan. spuse Donoghue.

Donoghue a adăugat: „Cel puțin unele dintre măsurile provizorii solicitate de Africa de Sud au drept scop păstrarea drepturilor plauzibile pe care le afirmă pe baza Convenției de genocid în cazul de față, și anume, dreptul palestinienilor din Gaza de a fi protejați de acte de genocid și acte interzise conexe menționate la articolul trei și dreptul Africii de Sud de a solicita ca Israelul să respecte obligațiile acestuia din urmă în temeiul convenției.”

CIJ a cerut Israelului, printre altele, să încerce să limiteze moartea și pagubele în Fâșia Gaza, dar nu se oprește înainte de a ordona o încetare a focului.

Israelul trebuie să ia măsuri imediate și eficiente pentru a permite furnizarea de servicii de bază necesare de urgență și asistență umanitară în Fâșia Gaza, spune instanța.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este formată din 15 judecători, fiecare dintre ei având un mandat de nouă ani, relatează Rador Radio România. Judecătorii CIJ sunt acum responsabili de pronunțarea hotărârii în cazul Africii de Sud, care a acuzat Israelul că a comis genocid în Gaza, una dintre cele mai urmărite hotărâri ale curții din ultimii ani. Judecătorii actuali provin din Statele Unite, Rusia, China, Slovacia, Maroc, Liban, India, Franța, Somalia, Jamaica, Japonia, Germania, Australia, Uganda și Brazilia. Cinci locuri sunt scoase la concurs la fiecare trei ani, fără limită de mandate consecutive. Pe lângă cei 15 judecători permanenți, judecătorii ad-hoc pot fi numiți de către părți în cazuri litigioase între două state - în cazul de față, Israel și Africa de Sud -, ceea ce ridică la 17 numărul judecătorilor în acest dosar. Africa de Sud l-a numit pe Dikgang Moseneke, fostul adjunct al ministrului justiției din această țară, iar Israelul l-a numit pe Aharon Barak, fost președinte al Curții Supreme a țării. Eliav Lieblici, profesor de drept internațional la Universitatea din Tel Aviv, a declarat pentru CNN la începutul acestei luni că acest caz este semnificativ din punct de vedere politic și juridic. "O acuzație de genocid este cea mai gravă acuzație juridică internațională care poate fi făcută împotriva unui stat", a spus el. Eliav Lieblici a adăugat că se îndoiește că Israelul va înceta complet luptele în cazul în care instanța va emite un ordin de încetare a războiului. În schimb, Israelul ar putea ataca legitimitatea instanței și a judecătorilor săi, "având în vedere că unii dintre ei provin din state care nu recunosc Israelul". Ar conta, de asemenea, dacă decizia este unanimă, a adăugat Eliav LIeblici.

(Fluierul)