CEDO schimbă regulile 'jocului': Un judecător care are un credit la o bancă nu poate judeca procesele băncii respective

Într-o hotărâre emisă la 20 iunie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la un proces echitabil. Decizia a venit în urma unei cauze în care reclamantul, Răzvan-Liviu Temeşan, a susținut că judecătorii implicați în soluționarea unui litigiu de muncă nu au fost imparțiali.

Cazul a avut la bază un litigiu de muncă între Temeşan și angajatorul său, Banca Comercială Română (BCR), în legătură cu concedierea sa rapidă în urma achiziției băncii la care lucra. În urma unor acțiuni judiciare întreprinse, Temeşan a obținut o hotărâre judecătorească favorabilă, însă aceasta nu a fost executată în totalitate, iar reclamantul nu a fost reîncadrat în muncă.

Hotărârea CEDO a subliniat că, deși există libertatea personală a judecătorilor de a-și alege serviciile bancare, aparențele pot afecta încrederea publicului în justiție. Mai mult, Curtea a observat că toți judecătorii implicați în cazul de la Curtea de Apel București erau clienți personali ai BCR și aveau credite restante la această bancă. Această situație, potrivit CEDO, ar fi putut să creeze temeri legitime cu privire la imparțialitatea completului de judecată.

„Chiar şi aparenţele pot avea o anumită importanţă. Miza o reprezintă încrederea pe care instanţele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire publicului. În consecinţă, orice judecător în privinţa căruia există un motiv legitim de temere că acesta nu ar fi imparţial trebuie să se abţină. Rezultă că, pentru a se pronunţa într-o cauză dacă există un temei legitim pentru a se teme de lipsa de imparţialitate a unui judecător, punctul de vedere al părţii implicate este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această temere poate fi considerată justificată în mod obiectiv”, se arată în hotărârea CEDO.

CEDO subliniază că „un judecător care se află în poziţia de client particular al unei bănci care este parte într-un proces care urmează să fie judecat de către acel judecător poate fi perceput în mod rezonabil ca fiind părtinitor. Faptul că datorează bani băncii respective poate influenţa în mod conştient sau subconştient procesul decizional al judecătorului, făcând ca acesta să fie mai înclinat să se pronunţe în favoarea băncii. O asemenea stare de fapt ar pune în pericol, fără îndoială, integritatea procesului judiciar şi ar eroda încrederea publicului în justiţie”.

„Prin urmare, Curtea este de părere că situaţia în care toţi membrii completului Curţii de Apel Bucureşti erau clienţi particulari ai băncii care era parte în procesul pe care îl judecau, după ce aceştia au obţinut împrumuturi de la banca respectivă, ar fi putut crea reclamatului temeri legitime că respectivul complet nu va aborda cauza sa cu imparţialitatea necesară.

Se poate considera că faptul că judecătoarea C. a participat la pronunţarea unei hotărâri cu privire la un set de proceduri civile aflate în legătură din punct de vedere faptic şi juridic între aceleaşi părţi şi că judecătoarea U. l-a avut ca superior ierarhic pe avocatul BCR, cu toate că avea o relevanţă limitată, a sporit şi mai mult temerile reclamantului că judecătoarele în cauză ar fi lipsite de imparţialitate (a se vedea Wettstein, citată anterior, pct. 48)”, mai arată CEDO.

În lumina acestor constatări, CEDO a decis că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și a acordat reclamantului 6.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral și 3.000 EUR pentru cheltuielile de judecată.

(Fluierul)