13:08
Comentarii Adauga Comentariu

Politica externă “echilibrată" a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean

Echilibrarea politicii externe a Moldovei pare să devină elementul esențial al mandatului președintelui Igor Dodon, care expiră în toamna lui 2020. În calitate de fruntaș al forțelor pro-ruse, și în lipsa vreunei rezistențe serioase pe tărâmul politicii interne, președintele este determinat să influențeze parametrii politicii externe în direcția unui “parteneriat strategic” cu Rusia. Cu excepția unor alegeri anticipate, deocamdată incerte, nimic altceva nu este în stare să tempereze dorința acestuia, aflată în plin proces de materializare, de a ridica profilul Rusiei în configurația priorităților naționale. În acest spirit, eforturile de integrare europeană sunt puse față în față cu “forța alternativei” ruso-euroasiatice. Inevitabil, atitudinea față de schimbări adevărate, istovitoare, dar modernizatoare, în orice domeniu, de la producția economică până la percepția față de valori, slăbește, deoarece este sugerat un model mai simplu.

Prăbușirea regimului oligarhic la începutul verii lui 2019 le-a permis promotorilor agendei ruse în Moldova să depășească, neclar pe cât timp, handicapul asocierii cu “răufăcători” și să preia o retorică pro-reformă, deși străină și necaracteristică lor, vitală pentru publicul local și apreciată de partenerii externi. Paradoxal, dar datorită acestor mișcări, președintele Dodon și Socialiștii și-au demonstrat utilitatea lor politică nu doar în raport cu Moscova, dar și cu Occidentul. În consecință, în ambele direcții geografice, guvernarea gestionată de partide politice, inspirate din sistemul de valori politice și civilizaționale rusești, este atât acceptabilă, cât și atractivă.

Contextul geopolitic regional pare să ajute această conjunctură. Intenția președintelui francez Emmanuel Macron de a “reinventa o arhitectură de securitate și încredere”, inclusiv pe dimensiunea vecinătății europene comune, între Rusia și UE, indică asupra apariției unei ferestre de oportunitate pentru relansarea relațiilor cu Moscova (Elysee.fr, 19 August 2019). Demersul Parisului s-a soldat cu relansarea Consiliului ruso-francez de Securitate pe probleme de securitate, la doar o lună după reuniunea Macron-Putin. Accentul Consiliului este dezvoltarea anumitor idei cu privire la “stabilitatea strategică și securitatea europeană” (MID.ru, 8 Septembrie 2019).

Optimismul părții franceze, cu calm acceptat de Germania și alte state europene, dar și de UE, derivă dintr-o certitudine, practic absolută, că Ucraina sub președinția lui Volodymyr Zelensky este dispusă să facă concesiile necesare pentru a opri războiul în Donbas. În urma angajamentului sincer, deși însoțit de multiple riscuri ascunse, de a termina războiul cu orice preț, președintele Zelensky a acceptat aranjamentele unui schimb de prizonieri cu Rusia, agreat direct de președintele rus Vladimir Putin. Prin urmare, au fost eliberați 35 de ucraineni (Reuters, 7 Septembrie 2019), dintre care 24 marinari ucraineni și 11 prizonieri politici, deținuți ilegal de către autoritățile ruse. Concomitent, 35 de cetățeni ruși și ucraineni, reținuți în Ucraina pentru activitatea militară în Donbas, au fost transportați în Rusia, inclusiv ucraineanul Volodymyr Tsemakh, solicitat de autoritățile olandeze (UNIAN, 8 Septembrie 2019) pentru implicarea în doborârea avionului civil MH17 în 2014 (Radio Free Europe, 5 Septembrie 2019). Schimbul de prizonieri a impulsionat discuția despre perspectiva de soluționare definitivă a „dosarului Donbas”, cu efecte pozitive pentru toate părțile implicate, dar cel mai mult pentru Rusia. Totodată, reanimarea dialogului dintre Kiev și Moscova facilitează discursul pro-rusesc în interiorul coaliției de guvernare din Moldova și ajută la multiplicarea percepției că Rusia ar juca un rol constructiv în regiune, inclusiv în reglementarea conflictului transnistrean.

“Normalizarea” relațiilor: mizele Ucrainei, Rusiei și ale UE

La nivel de macro-geopolitică, toată atenția este captată de dezghețarea dialogului între Kiev și Moscova. Schimbarea de prizonieri, vitală pentru siguranța fizică și psihică a celor deținuți ilegal în Rusia, constituie un punct de pornire esențial pentru o eventuală “normalizare” a relațiilor ruso-ucrainene. Atât Zelensky, cât și Putin au nevoie de o imagine publică mai avantajoasă, pentru scopuri politice interne de durată lungă.

Fiecare cedare în fața pozițiilor Moscovei reprezintă pentru liderul ucrainean un risc la adresa consensului național în jurul agendei sale de guvernare și a credibilității sale și a “mânii sale drepte” în legislativ – „Servitorul Poporului”. Totuși, diminuarea statisticii morților de război și pavarea drumului spre o pace durabilă prevalează în calculele politice ale lui Zelensky, reflectate în, sau inspirate din, așteptările populației. Sondajele pre-electorale au definit foarte clar preferințele publice ale ucrainenilor, plasând “sfârșitul războiului în Donbas” în topul priorităților cu 65%, urmată de îmbunătățirea situației economie (39%) și combaterea corupției (33%) (IRI, Iunie 2019).

Orice ameliorare în direcția relației cu Ucraina, fără cedări veritabile din partea Rusiei, oferă beneficii regimului lui Putin. Cel din urmă este interesat să convertească profilul pacificator al lui Zelensky într-o sursă valoroasă pentru consolidarea propriei legitimități, puternic contestate de generația tânără de ruși. Estimările Centrului de Studii Est-Europene și Internaționale scot în evidență conturarea unui trend negativ în sprijinul tinerilor pentru regimul lui Putin și elementele asociate cu el – mass-media de stat, autoritățile publice locale și chiar biserica. Într-un singur an, neîncrederea absolută („deloc nu am încredere”) și cea moderată („mai degrabă nu am încredere”) a crescut de la 14% și respectiv 17% în 2018 până la 21% și 24% în 2019. Înrăutățirea perspectivelor economice pare să fie un factor crucial în întinerirea forțelor protestare din interiorul opoziției anti-sistemice ruse. Căderea popularității lui Putin și a partidului său “Rusia Unită” i-a împins pe aceștia să recurgă la candidați “camuflați” drept independenți pentru alegerile regionale din septembrie 2019 (TheMoscowTimes, 5 Septembrie 2019).

În timp ce conducerea ucraineană urmărește o doctrină pacifistă, Moscova țintește în normalizarea relațiilor bilaterale cu Ucraina (Kremlin.ru, 7 Septembrie 2019). Mesajul binevoitor al Ministerului rus de Externe față de Zelensky elucidează semnele unei tactici de stimulare a cedărilor, dar și de discreditare a forțelor politice ucrainene care se opun cedărilor (MID.ru, 7 Septembrie 2019). Prin urmare, Rusia transferă toată responsabilitatea pentru stabilizarea Donbasului pe seama “voinței politice” a lui Zelensky, sporind presiunile interne și externe asupra lui. Viitoarele schimbări de prizonieri, care vor viza reprezentanții minorității tătare, vor fi utilizate în continuare pentru a diminua, în ochii publicului ucrainean, opțiunea militară ca soluție pentru protecția suveranității și integrității teritoriale în Donbas. Activismul francez în formatul normand de negocieri (Elisee.fr, 7 Septembrie 2019) semnalizează pregătirea “greilor” Europei să intermedieze “normalizarea” relațiilor ruso-ucrainene, fără a oferi garanții Kievului cu privire la costurile aferente unor negocieri dictate de condițiile rusești. UE nu intervine, nu are atribuții în procesul de negocieri, dar încurajează, subtil, continuarea procesului inițiat (EEAS, 7 septembrie 2019).

Stabilizarea Donbasului constituie un obiectiv fără durată concretă de soluționare, combinat cu oportunități, imediate și temporare, dar și cu amenințări strategice pentru securitatea Ucrainei și cea europeană. Rusia vrea menținerea Ucrainei în stare politică neomogenă, cu un „centru” pro-rus influențat la Est, cu economie reconstruită cu finanțare internațională. Acest „centru” ar avea menirea de a influența, oricând, luarea deciziilor politice în Kiev. Teoretic, reintegrarea regiunilor separatiste ar necesita energie și resurse, care în prezent sunt dedicate aspirațiilor pro-europene. Concomitent, sancțiunile economice ale UE împotriva companiilor rusești (sectorul financiar, energetic, militar) își vor pierde baza de argumentare și vor fi anulate, cu excepția sancțiunilor legate de anexarea Crimeii.

În viziunea conducerii ucrainene actuale, sfârșitul războiului deține primordialitate. Modalitatea disciplinată în care s-a efectuat recenta „schimbare de prizonieri” creează așteptări că administrația lui Zelensky va repeta aceeași performanță în cazul părții politice a “înțelegerilor de la Minsk”, cu privire la organizarea alegerilor în regiunile separatiste și recunoașterea rezultatelor acestora de către Kiev (KAS, februarie 2019). Zelensky dispune de majoritatea parlamentară (254 din totalul de 424 de mandate) necesară pentru a ajusta “Legea privind auto-guvernarea în anumite zone din regiunea Donbas și Luhansk” din septembrie 2014, pentru a rupe interdependența între “desfășurarea alegerilor”, dar într-o fază posterioară “retragerii forțelor militare și a armamentului rusesc”. Eșecul în dosarul energetic, rezultat cu sistarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la finele lui 2019, ar putea crea animozități, dar nu suficient de puternice pentru a afecta substanțierea dialogului dintre Putin și Zelensky.

Pacificarea Donbasului va fi o ușurare pentru noua compoziție a Comisiei Europene în frunte cu Ursuala von der Leyen. Renunțarea la extinderea sancțiunilor economice (prelungite pâna în ianuarie 2020) va atrage după sine embargoul economic impus de Rusia pe produsele agro-alimentare din UE. Politicul și economia europeană caută parteneri alternativi, interesați într-o ordine internațională multilaterală – consecință logică a deteriorării relațiilor trans-atlantice, cauzate de protecționismul comercial și diplomația unilaterală a administrației de la Washington. Anunțul recent despre stagnarea exporturilor germane și îngrijorările legate de un eventual război comercial americano-chinez motivează Franța, Germania și UE să asaneze relațiile cu actorii internaționali, considerați indispensabili pentru stabilitatea europeană. De aceea, actorii respectivi vor sprijini majoritatea politică din jurul lui Zelensky pentru a obține un salt calitativ în dialogul cu Moscova, cât mai repede și cu riscuri ale căror anvergură este digerabilă.

“Pachetul comprehensiv pentru Moldova” și politica externă echilibrată

Contopirea intereselor geopolitice în Ucraina are o importanță net superioară față de perspectiva de reglementare a conflictului transnistrean, aflat în stare “înghețată” deja peste două decenii. Totuși, ultimii pași ai președintelui Dodon pe plan extern, pe direcția Est-Vest, evidențiază tentativa acestuia de a împacheta politica externă “echilibrată” la un loc cu problematica transnistreană. În timpul vizitei de la Bruxelles, a doua la număr după cea din februarie 2017, Igor Dodon a articulat tezele vechiului “pachet comprehensiv pentru Moldova”. Invocat la Conferința de Securitate de la München din februarie 2019, „pachetul comprehensiv” este fondat pe două concepte. Primul vizează “promovarea unei politici externe echilibrate”, iar al doilea se referă la “consolidarea principiului de neutralitate”, recunoscut la nivel internațional (Presedinte.md, 15 Februarie 2019).

Consensul actorilor externi – SUA, UE și Rusia – pe marginea depășirii crizei politice moldovenești din iunie 2019 a servit ca reper pentru a justifica valabilitatea tezelor “pachetului comprehensiv”. Aceste teze au figurat în discuțiile cu șefa diplomației UE Federica Mogherini (Presedinte.md, 5 Septembrie 2019) și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Din propunere ignorată la Conferința de la München, menținerea unei “politici externe echilibrate în baza statutului de neutralitate” este considerat de Igor Dodon “o prioritate de bază pentru conducerea Republicii Moldova” (Presedinte.md, 5 Septembrie 2019). Neîmpărtășită de prim-ministra Maia Sandu și Ministerul de Externe și neconsultate cu societatea civilă din Moldova, aceste aspirații de politică externă sunt nelegitime “din fașă”. Cu toate acestea, președintele Dodon planifică să discute “pachetul comprehensiv pentru Moldova” cu UE, SUA și Rusia și împreună cu acestea “să elaboreze un plan de acțiuni pentru implementarea acestuia cu succes” (TASS, 27 August 2019).

Nici teoretic și nici practic, un asemenea “pachet” nu este nici logic și nici realizabil, chiar dacă președintele Dodon îl prioritizează pe agenda sa politică. În primul rând, politica externă și statutul de neutralitate reprezintă o emanație a suveranității populare și nu pot fi fixate din exterior, dacă țara este subiect recunoscut al dreptului internațional. Alt defect de logică al mecanismului propus constă în faptul că orice intervenție a SUA, UE sau Rusiei în materie de politică internă vor echivala cu o imixtiune în afacerile interne ale Moldovei.

În prezent, aderarea la NATO este respinsă de 53% de cetățeni (BOP, Mai 2018), iar prevederile constituționale deja asigură mecanismul juridico-legal necesar pentru protecția acestuia. Mai mult decât atât, integrarea europeană a țării reprezintă motorul de modernizare legală și economică a țării, iar anterior a existat interes politic față de “constituționalizarea” vectorului european (IPN, 18 Decembrie 2017). Cu alte cuvinte, abordarea mecanică față de politica externă sau neutralitate degradează suveranitatea națională a țării și alterează voința populației. În general, înainte de a lansa asemenea demersuri în străinătate, președinția trebuie să confrunte subiectul pe plan național, inclusiv să-l testeze în dialogul cu partenerii de guvernare.

În loc de concluzii…

Rusia preferă să “normalizeze” relațiile cu țările din regiune, confruntate cu separatism, cu scopul final de a aprofunda influența rusească. Îmbrățișarea mecanică a modelului sugerat de partea rusă poate duce la transnistrizarea inevitabilă a Ucrainei. “Normalizarea” relațiilor, precum în cazul Georgiei, se mai poate solda cu revizuirea frontierelor (“borderization”) de către regiunile separatiste întreținute de Rusia (Osetia de Sud). De aceea, la normalizarea relațiilor ruso-ucrainene, Occidentul are obligația de a sprijini interesele naționale ale Ucrainei, astfel investind în stabilitatea unei țări cu aspirații europene și în securitatea estică a continentului european.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro

Continuați să citiți...

(Hotnews)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Prințul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, ar fi piratat telefonul lui Jeff Bezos. Ce s-a întâmplat apoi

Doi tineri și-au anulat nunta după ce socrul mare ar fi fugit cu soacra mică. Viitorii miri au anunțat poliția

Tăriceanu: Declarațiile lui Florea nu le accept, dar există familii care fac copii pentru alocații

Adrian Streinu Cercel, despre un medicament care "ia gripa în 24 de ore": Unii medici nu vor să-l prescrie. Nu înțeleg de ce

Curtea Constituțională discută azi sesizarea USR privind numirea lui Marian Neacșu la ANRE

Trupele israeliene au ucis trei palestinieni care încercau să treacă granița din Gaza în Israel

CCR s-ar putea pronunța pe sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleșcanu la șefia Senatului

HOROSCOP 22 IANUARIE 2020: Schimbări în bine pentru trei zodii. Cine își va suplimenta astăzi bugetul

Burkina Faso: 36 de civili, uciși într-un atac (oficial)

Tenis: Monica Niculescu și Misaki Doi, în turul secund al probei feminine de dublu la Australian Open

Istoricul român Lucian Boia a fost decorat de către președintele Ungariei

CITATUL ZILEI

Sorana Cîrstea, eliminată dramatic de Cori Gauff, în turul secund de la Australian Open

Monica Niculescu și Misaki Doi s-au calificat în turul secund de la Australian Open

Consultări pentru un salariu minim în UE. Cât ar fi în România după propunerea actuală

PSD: Wow! Bode a găsit marea soluție, drum forestier pe la Azuga. Așa rămâne România de căruță!

Handbal masculin: Norvegia, calificată în semifinalele EURO 2020

Carambol cu trei mașini, pe DN 1, în județul Sibiu, din cauza unui șofer băut. Trei persoane rănite

Cel mai bătrân fotbalist profesionist din lume, legitimat de o echipă din Egipt. Câți ani are bărbatul

Tenis: Tecău și Rojer, calificați în turul al doilea al probei masculine de dublu la Australian Open

Rafael Nadal a explicat motivul din spatele obiceiului său de a-și așeza meticulos sticlele cu apă

Bărbat ucis în Buzău, de iubitul cu 20 de ani mai tânăr. Victima ar fi vrut să incendieze casa

Tăriceanu susține că există o înțelegere între PNL și PSD pe alegerea primarilor în două tururi

Cercetătorii au confirmat o nouă specie de dinozaur după descoperirea unei fosile în China

Violeta Alexandru: Firea nu iubește Bucureștiul și pe bucureșteni. Din iunie, nu va mai fi primar

Tăriceanu: I-am spus lui Ciolacu că nu votăm moțiunea. Susținem alegerea primarilor în două tururi

Senatul SUA respinge cererile democraților pentru obținerea de documente în procesul lui Trump

CCR ar putea lua o decizie în cazul sesizării USR privind numirea lui Marian Neacșu la ANRE

Conflictul juridic dintre CSM și Ministerul Justiției, dezbătut azi la Curtea Constituțională

Oaspetele neobișnuit al unui hotel din Sri Lanka. Imagini virale cu elefantul, plimbându-se pe coridoare. VIDEO

Noul tip de coronavirus din China a ucis 9 persoane. Cum se transmite agentul patogen

CCR: Nu a existat conflict juridic între Lia Savonea și Ana Birchall

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

VIDEO | Un copil a fost ascuns de mamă în portbagajul unei mașini, pentru a-l duce în Spania. Cum și-a explicat femeia gestul

Italia: Luigi di Maio va demisiona din funcția de lider al Mișcării 5 Stele (sursă)

Avertismentul lui Harry și Meghan către presă. Ce riscă paparazzi ascunși în tufișuri

Atenționare ANM: Cod galben de vânt puternic în 25 de județe. Rafale de 100 de km./oră

ANM: Cod galben de vânt puternic în 25 de județe, până joi seara

Expoziția specială ''Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859'', la Casa Artelor ''Dinu Lipatti''

Tenis: Serena Williams, în turul al treilea la Australian Open, pentru a 19-a oară în cariera sa

Dosar penal de vătămare corporală din culpă, deschis de Poliția Capitalei, în cazul Școlii 133

Moment crunt la conferinta de presa: "Chiar trebuie să vorbim despre asta?" Jurnalistul ar putea fi interzis pentru că a adresat o întrebare mult prea intimă unei fete de 18 ani

Un șofer de camion, filmat în timp ce depășește extrem de riscant pe Valea Oltului | VIDEO

Camera Lorzilor a modificat acordul pentru Brexit înaintat de premierul britanic Boris Johnson

Studiu: Doar un român din trei a reușit să economisească pentru pensii în 2019

România trece la Neobolșevism. Zeci de ani de îndoctrinare neobolșevică a creierelor copiilor noștri au făcut ravagii. Soroșismul-Progresist a învins MASIV în marile orașe ale țării și începe să facă ravagii și în orașele mai mici, mai ales în Ardeal

ONU cere finalizarea unei încetări a focului ''cât mai curând posibil'' în Libia

Israel: Trei atacanți palestinieni, uciși în apropiere de bariera cu Gaza (armată)

Cererea de soluționare a conflictului dintre Parlament și ÎCCJ, discutată din nou de Curtea Constituțională

Prizonier ISIS, executat de un copil. "Nu ne vom opri până ce nu răzbunăm tot sângele vărsat"

Ministrul Transporturilor a anunțat ultimul termen asumat pentru metroul din Drumul Taberei: Nu mai accept altă scuză

CCR: Numirea lui Marian Neacșu la ANRE - constituțională

Reacția bisericii la eleva care s-a pozat îmbrăcată sumar, cu o armă în mână, la Mănăstirea Ciolanu

Fotbal: Michel Platini, consilier al președintelui FIFPro

Sportivă australiană, lovită de fulger. "Am fost foarte norocoasă"

Ciclism: Australianul Caleb Ewan, învingător în etapa a 2-a a Turului Down Under și noul lider la general

Cum au reacționat animalele din Australia la primii stropi de ploaie, după incendiile de vegetație | VIDEO

SUA urmează să adauge noi state pe lista țărilor vizate de restricții de călătorie. Statele care vor fi incluse pe listă

Schi alpin: Cupa Mondială - Sezon încheiat pentru italianul Dominik Paris, accidentat la genunchi


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26 Pag.27 Pag.28 Pag.29 Pag.30 Pag.31
Pag.32 Pag.33 Pag.34 Pag.35 Pag.36 Pag.37 Pag.38 Pag.39
Pag.40 Pag.41 Pag.42 Pag.43 Pag.44 Pag.45 Pag.46 Pag.47
Pag.48 Pag.49 Pag.50 Pag.51 Pag.52 Pag.53 Pag.54 Pag.55
Pag.56

Nr. de articole la aceasta sectiune: 3335, afisate in 56 pagini.



ieri 06:36 CITATUL ZILEI