07:27
Comentarii Adauga Comentariu

Ce sunt aceste mici gângănii și sub ce lupă le vedem mai bine?

1.

Dl Cătălin Cioabă a făcut recent un lucru fundamental: s-a dus la raftul cu teze de doctorat și a început să le citească (Cu cărțile pe față, 6 mai 2019). Odată ajuns la raft, el se va fi întrebat: „Ce sunt aceste mici gângănii și de ce se retrag așa când mă apropii de ele?” Se vede pus în dificultate, căci el ar dori „să facem accesibile online toate tezele de doctorat de la facultatea noastră” – dar iată că ele par grăbite să se replieze în umbra odihnitoare a raftului. Un coleg de breaslă, dl Mihai Maci, a făcut și el un lucru fundamental: a descris mediul lor de proliferare, cultura în care se dezvoltă aceste organisme (Cum produce școala plagiatori, 3 mai 2019). El speră să poată fi conturat „un teritoriu paralel și necontaminat” – deși, probabil, doar provizoriu, întrucât e mai probabil că „nici un fel de «măsuri» nu duc la nimic”. Amândoi, cu autentică vocație de „biologi” fenomenologi, au dus cunoașterea acestor forme de viață un pas mai departe.

Totuși, din contribuțiile lor, precum și din altele publicate în același loc (dar pe care nu le mai pomenesc) reiese un scepticism puternic la adresa ideii că sistemul se poate reforma din interior. O poate face, a și făcut-o și o va mai face, dar mulți simt că ritmul este dezamăgitor de lent. Dar care este, în genere, reacția cea mai eficientă acum, în lumea noastră, atunci când instituțiile nu se schimbă, sau când se schimbă prea lent? Desigur, protest, exprimarea opiniei, luare de poziție. Și nu oricum, ci pentru a propune noi căi de acțiune.

Să mai facem, deci, un pas. Ce înseamnă să acționezi împotriva imposturii în domeniul disciplinelor umaniste? Și încă din afara instituțiilor, ocolind mecanismele lor înțepenite (ambele – și cel de perpetuare a erorii, și cel de corectare a ei). Care să fie acea formă de rezistență la sistem, care nu-și propune să distrugă instituțiile, doar să le facă mai bune? (Pentru a nu fi exclus, marginalizat, linșat chiar la locul exercitării profesiei tale.) Ce activism e posibil în domeniul scrierii și al scrierilor? Ei bine, răspunsul survine firesc: să scrii! Să scrii despre operele în cauză comentarii critice. Să scrii în formă organizată, cu apariții constante și cu „acoperire” națională. Să scrii despre acele teze, bune sau rele, într-o viitoare și foarte necesară Revistă a Doctoratelor din România.

Dl Maci întrevede și el o soluție oarecum asemănătoare, atunci când vorbește despre „o bună revistă de recenzie a lucrărilor cu adevărat semnificative”. Dar toate sunt semnificative: cele bune, cele rele și cele inclasabile. Erorile și pattern-urile lor de manifestare merită prezentare și evaluare atentă. Pentru a putea fi pe viitor recunoscute și evitate. Lucrările valoroase merită deopotrivă prezentare și evaluare atentă. Pentru a putea învăța din modele. Chiar și lucrările inclasabile merită prezentare și evaluare atentă. Pentru a înțelege mai bine natura și sensul obținerii doctoratului, care este, cred, debutul ca egal într-o comunitate a specialiștilor.

Să editezi o revistă a doctoratelor – o revistă științifică – înseamnă să publici sistematic recenzii ale lucrărilor de doctorat după ce au trecut de ultima validare, chiar și după ce ministrul a semnat ordinul de acordare a titlului de doctor. De fapt, nu „chiar și după”, ci tocmai pentru că s-a încheiat acest proces pe linie instituțională. Acum, doctorii în științe sunt egali cu colegii lor din comunitatea științifică din care au dorit să facă parte. Acum, lucrările de doctorat au o viață a lor independentă în microcosmosul domeniului lor de specialitate. Sunt scoase din contextul universității, uneori un context fertil, încurajator, care facilitează explorarea corectă a ideilor, alteori un context care te lasă să navighezi în derivă, un mediu ambiguu, dacă nu chiar deviant și mistificator. După validare, tezele de doctorat se aseamănă mai degrabă unor organisme (sigur, nu chiar gângănii – am exagerat) ce se dezvoltă independent de cei care le-au conceput. Au viața lor, care este viața ideilor – în măsura în care sunt organisme purtătoare de idei.

Îmi dau seama, desigur, că această reprezentare vine în răspăr cu percepția obișnuită. Pentru cei mai mulți, teza de doctorat este un efort pentru obținerea unei validări, a unui certificat. Odată obținut „atestatul”, efortul este răsplătit. Cum să-l mai pui în discuție? Ce să mai pui în discuție, când efortul a fost validat? Și cui ar folosi aceasta? În această viziune, teza de doctorat este o expunere ultimativă, care comandă supunere publicului (știutor sau neștiutor). O spunere dincolo de care nu mai există respunere. O poveste care nu mai poate fi repovestită. Un aspect încheiat, nu un organism cu evoluție independentă.

Totuși, multe lucrări de doctorat sunt publicate și, odată ce iau forma cărților, nu mai miră pe nimeni că au o dezvoltare autonomă, lucru care se vede, de exemplu, atunci când sunt evaluate sub forma unor recenzii publicate în revistele de specialitate. În lumea germană, acesta este traseul standard: tezele de doctorat sunt de regulă publicate (iar lucrările de licență sunt de regulă preluate în catalogul bibliotecilor facultăților). Aceste lucrări ies din laboratorul universității, unde se presupune că au fost suficient de bine testate, pentru confruntări mai mult sau mai puțin așteptate. În același spirit se înscrie și ideea de a recenza tezele de doctorat din România, într-o formă sistematică și continuă. Odată ce părăsesc mediul controlat din universitate, pentru aceste lucrări nu mai pot vorbi decât conținutul și autorul lor, într-un dialog al egalilor.

2.

Acum 7-8 ani a luat amploare dezbaterea despre plagiate. În focus erau mai tot timpul cazuri mai mult sau mai puțin clare de plagiat (în detrimentul altor abateri pentru care opinia publică avea mai puțin apetit). Erau, mai ales, cazuri care aduceau în prim-plan demnitari sau persoane cu funcții de conducere la diferite universități din țară (cu dezavantajul de a ignora partea din aisberg care nu se vedea). Un site inițiat de un cercetător din străinătate (integru.org/ro) a recenzat, în decurs de aproape un an, zece cazuri de plagiat din universitățile românești. Acest experiment, care s-a derulat din august 2012 până în mai 2013, ar putea ilustra ideea de recenzare intercolegială pe care am propus-o mai sus. În discuțiile pe care le-am avut cu inițiatorii acelui experiment, am pledat și eu, încă de la început, pentru ideea de a prezenta cazurile de transgresare a bunelor practici în cercetare prin prisma opiniilor informate ale specialiștilor din domeniu. Cu alte cuvinte, fiecare caz urma să fie atent documentat, însoțit de materialele relevante în format pdf, pentru a fi apoi adnotat cu recenzii prin care specialiști din domeniu evaluau dacă și în ce măsură se poate vorbi de vreo abatere (în speță, plagiat). Cazurile nu erau prezentate ca și cum ar fi fost suficient să fie prezentate, ca și cum magnitudinea devierii de la bunele practici ar fi vorbit de la sine. Abaterile erau denunțate pe baza recenziilor scrise de specialiștii. Fiecare caz era însoțit de 3 până la 7 recenzii. Autorii recenziilor sunt profesori și cercetători care la acea vreme lucrau în instituții de învățământ și cercetare din străinătate. Din 41 de autori care au recenzat cele zece cazuri de plagiat, 18 sunt din SUA și 13 din Marea Britanie. Alții sunt din Canada, Germania, Elveția, Suedia. Doar 3 apar cu afiliere la instituții academice din România.

Integru.org a reprezentat o formă de activism în domeniul evaluării cercetării, un veritabil exemplu de „grassroots movement”. Este posibil un astfel de experiment aici, cu contribuții semnate de profesori care lucrează în România? Dată fiind starea de interdependență din catedre, universități și institute de cercetare, este posibilă o autentică recenzare intercolegială? Chiar este adevărat că alții, de prin tot felul de colțuri ale lumii, sunt mai potriviți să ne facă treaba? E doar o problemă de „optică”, sunt „lupele” lor mai bune, măresc mai bine și fac să se vadă mai bine acele vietăți?

3.

Eu cred că este și posibilă și necesară o autentică recenzare intercolegială, iar ideea unei reviste dedicată doctoratelor este doar o formă posibilă printre multe alte variante imaginabile. Cred, mai ales, că nu trebuie să privim spre Occident ca spre unica salvare. Dar efortul și precauțiile cerute sunt colosale.

În primul rând, o Revistă a Doctoratelor din România trebuie să permită acces liber oricui propune spre publicare o recenzie care se dovedește onestă și la obiect. (Cum dovedește aceasta, las deocamdată în afara discuției.) Pare de la sine înțeles, dar dificultățile abia încep. O astfel de întreprindere trebuie să evite să devină un instrument prin care se plătesc polițe sau se construiesc și ruinează alianțe. Despre o teză de doctorat e suficient, în acest stadiu, să fie cunoscute titlul și autorul. Și să fie disponibilă oricui. O recenzie onestă nu are nevoie să intre în detalii referitor la membrii comisiei, la procesul susținerii tezei, la suișurile și coborâșurile aspirantului, la strădaniile sau lâncezeala care au contribuit la produsul final. Un recenzent onest vorbește despre plusurile și minusurile unei cercetări – atât. Fără presiunea de a fi exhaustiv, fără tentația de a apela la autoritate, fără intenția de a expune abateri, fără digresiuni caracteriale. Fără vreun „interes” altul decât de a plasa o contribuție la locul potrivit.

În al doilea rând, o revistă despre tezele de doctorat nu are nevoie de vreun Gremium sau vreo personalitate marcantă care să gireze experimentul și să se îngrijească de probitatea lui morală. Amintiți-vă că vorbim despre o comunitate a egalilor. La nivelul de bază („grass roots”), la prima poartă de acces, nu există un primus inter pares. Să ne gândim ce s-ar putea întâmpla dacă recenziile ar fi publicate abia după ce și-ar da girul un sfat al înțelepților. S-ar transforma într-o instituție care face fățiș concurență universităților. Mai rău, ar putea deveni un CNSAS al doctoratelor. Recenziile ar fi atunci un fel de certificate de (ne)colaborare cu etica cercetării și cu bunele ei practici. Iar clubul restrâns de justițiari s-ar decupla și mai mult de la viața comunității.

În al treilea rând, trecerea în revistă a doctoratelor este doar o piesă într-un puzzle. Imaginea completă o vom avea atunci când va putea fi evaluată mai rapid și mai la obiect o întreagă colecție de articole și cărți produse de comunitatea românească de profesori și cercetători. Unele au un rol fundamental în procesul de promovare profesională, se știe, dar nu aceasta trebuie să fie miza revistei. Este util să avem o reprezentare despre valoare și nonvaloare altfel decât doar prin numărul (uneori irelevant) de citări. Iar această revistă a doctoratelor este o piesă dintr-un puzzle mai mare și în alt sens: recenziile pot aduce lumină asupra unor practici, interpretări, metode, instrumente de cercetare aflate la limita acceptabilului. Este vorba de acea „zonă gri”, care cu greu poate fi reglementată de vreun cod de etică a cercetării. Deseori, graba de a finaliza o cercetare și de a publica vine cu costul unor gafe de concepție și de metodă despre care se poate scrie în scop pur terapeutic.

Am spus mai sus că recenzarea intercolegială nu trebuie să pornească de la dorința de a expune abateri. Unii ar putea vedea astfel de recenzii ca o ocazie de a declanșa cercetări ale vreunei comisii de etică. Ar vedea poate în recenziile lor adevărate rapoarte de experți care să fie luate în seamă la o viitoare analiză a vreunei sesizări. Este posibil să fie luate în calcul în acest fel chiar și în absența intenției. Dar un recenzent detașat ar putea să observe doar en passant, ca pe o curiozitate, faptul că anumite pagini corespund prea mult cu alte pagini, astfel că, la drept vorbind, contribuția originală a autorului nu prea mai este originală. Nici n-ar avea nevoie să numească infamul cuvânt (plagiat). Ar putea să lase cititorului privilegiul să judece valoarea operei prin plasarea ei corectă în context. Și ar evita chiar și complicații juridice.



Continuați să citiți...

(Hotnews)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Tupeu nemărginit al Ambasadorul SUA: "Parlamentul a adoptat Legea offshore încălcând toate principiile transparenţei şi negocierii" Cu cine să negocieze măi Klemă Progresistă? Cu voi care vreți să ne luați petrolul pe NIMIC? Păi vi l-a dat deja...

"Fără Penalii" sunt PENALI. USR poreclită "Uniunea lui SOROS" face ravagii cu 11,7 milioane de lei bani publici primiți de firma lui Barna. Câte 33.000 de euro USR-iștilor de încredere dați de firma lui Dan Barna din banii statului și din bani europeni

Întrebare pentru autoritățile române: Câți migranți ați relocat ÎN REALITATE în România, încâlcând cu bună știință Constituția României?

Cum au propagat Pedofilia, în grup, cu proprii lor copii, progresiștii "Revoluției de la 1968". Spiegel Online "Revoluția sexuală și copiii, cum stânga progresistă a dus lucrurile mult prea departe". Copii mici jucau dezbrăcați jocuri sexuale cu adulți

Vânzarea Țării continuă....Britanicii încep exploatarea la mina de unde rușii ne-au luat cel mai bogat zăcământ de uraniu

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Din nou un Bilderberg la Conducerea progresistei UE. Uniunea Europeană continuă să fie la cheremul Grupului Bilderberg. După Bilderbergul Barosso, Bilderbergul Timmermans iată că a venit rândul Bilderbegei Ursula von der Leyen să conducă Uniunea Europeană

O fostă majoretă a făcut SEX cu un elev de 15 ani! Filmul XXX a ajuns pe INTERNET. VIDEO

Filmul porno pentru care o elevă din Iași a plătit 150 de lei. Tânăra a regretat că s-a lăsat filmată în ipostaze indecente

Ce înseamnă când îţi iese în cale o MIREASĂ. Vezi la ce să te aştepţi

Subiectele zilei: O a doua explozie nucleară ar fi avut loc în Rusia, după incidentul ținut secret; Miza Groenlanda: poveștile pe care poate nu le știți, dar ar trebui; Spectatori la Cataclism: cum așteptăm ca piromanii Planetei să ne stingă focul

Progresiştii marxişti şi neomarxişti sunt marii ideologi pro-pedofilie. Azi, Simone de Beauvoir, țiitoarea lui Sartre: susținătoarea pedofiliei care a pus bazele ideologiei de gen

Cerbul de Aur 2019: M-am uitat la cel mai irelevant concurs de muzică din România ca să văd pe ce se duc banii publici

Jair Bolsonaro va trimite armata pentru a ajuta la stingerea incendiilor din Pădurea Amazoniană

Scarlett Johansson conduce clasamentul celor mai bine plătite actrițe din lume, al doilea an consecutiv. Ce sumă impresionantă a câștigat

Un fost apropiat al lui Dragnea le cere șefilor din teritoriu să-și asume rezultatul, după lansarea candidaturii lui Dăncilă la Cotroceni

Soluția găsită într-un oraș din România pentru școlile aglomerate la care învață mai mulți copii decât capacitatea sălilor de curs

Utile: Google va dezactiva o funcție care permite operatorilor de telefonie mobilă să afle locația utilizatorilor de Android; Boala misterioasă pe care o cauzează țigările electronice

Premierul norvegian le-a oferit un ultimatum partenerilor săi juniori din Guvern

Raed Arafat îi răspunde tinerei după incidentul de la Vama Veche: Echipajele SMURD pe plaja nu sunt echipaje de salvamar

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august

Două asociații ale magistraților îi solicită lui Klaus Iohannis să nu aprobe numirea judecătoarei Dana Gârbovan în funcția de ministru al Justiției

Partidul Liberal informează că va accepta ultimatumul dat de premierul norvegian

​Știrile ProTV: Una dintre cele mai frumoase plaje din lume, distrusă din cauza pozelor pentru Instagram

Horațius Dumbravă: Dana Gîrbovan a intrat în politică, nu e nimic rău / Discutabilă este însă maniera în care a făcut-o: A pus într-o situație dificilă întreg sistemul de justiție

Topirea Groenlandei și partea nevăzută a scandalului Trump vs. Danemarca. O perspectivă fiscală!

Trump: Dacă șeful FED ar vrea să demisioneze, nu l-aș împiedica

Naveta Soyuz, cu primul robot umanoid rusesc la bord, nu a reușit să se conecteze la Stația Spațială Internațională

Garda de Coastă a Japoniei: Coreea de Nord a testat un nou proiectil

În timp ce milioane de români nu au un loc de muncă, Creşte numărul de migranți asiatici angajaţi în România. România a adus 11.000 de străini din state non-UE în prima jumătate a lui 2019, mai mulţi decât în tot anul 2018

O colegă din USR îl acuză pe Cristian Ghinea de hărțuire. Femeia a dezmințit ulterior povestea

Misiunea "nepilotată" a rușilor. Capsula Soyuz având la bord robotul umanoid Fiodor nu a reușit să se conecteze la Stația Spațială

Business report: Schimbările climatice transformă Arctica într-un punct de interes pentru marile puteri; Surpriză la puterea de cumpărare: Bucureștiul – sub Sofia sau Brașov; Finanțele vin cu noi vești bune pentru antreprenorii români

Farsă la 112: Apelul tinerei care a sunat și a spus că este sechestrată în București a fost fals

Coreea de Nord a lansat noi rachete balistice în Marea Japoniei

Cum interpretează Ion Cristoiu discursurile liderilor PSD la Congres și ce a văzut în sală la momentul în care s-a făcut referire la principalul contracandidat, Klaus Iohannis

BIAS 2019:Jumătate de secol de activitate aeronautică civilă a Aeroportului "Henri Coandă" și 15 ani de la aderarea României la NATO

RĂSTURNARE DE SITUAȚIE privind Brexit. Declarații de ULTIMĂ ORĂ făcute de Donald Tusk: "Suntem dispuși..."

ANDA ADAM a făcut mărturisirea picantă, în direct. "După ce fac sex.... "

Răzvan Cuc: Licitația privind proiectarea și execuția pentru noul terminal de la Otopeni va fi lansată în circa o lună

Un bărbat care și-a bătut concubina și a încercat să o violeze pe fiica ei minoră, reținut de polițiști

NASA investighează o posibilă primă infracțiune săvârșită în spațiu. O astronaută ar fi comis o ilegalitate

Judecător, despre atacurile la Gîrbovan: Dovedesc micimea unei societăți rupte de normalitate

Cristoiu, impresii la cald de la congresul PSD: E o prăpastie ca de la cer la pământ între lansarea lui Ponta de pe Arenă și Congresul ăsta

US Open 2019. Simona Halep, cuvinte de laude pentru celalată jucătoare de origine română Bianca Andreescu: E o luptătoare. Merită tot ce i se întâmplă

Mamaia: Un mort și doi răniți din cauza unui șofer care conducea o mașină cu volan pe dreapta

​VIDEO Bundesliga: Borussia Dortmund, victorie după ce a fost condusă cu 1-0 (3-1 vs Koln)

Sălaj: O fetiță de șase ani a murit într-un accident rutier soldat cu cinci victime

Vacanță cu blocaje la graniță. Aglomerație la ieșirea din România spre Bulgaria, unde turiștii stau în coloană de mașini

Tenis: Benoit Paire și Hubert Hurkacz se vor lupta pentru trofeu la Winston-Salem (ATP)

Polițiștii din București au identificat o minoră din Constanța ca autoare a apelului fals la 112

SUA: Trump contestă decizia justiției care îi interzice să-și blocheze critici pe Twitter

Nicole Gibbs, adversara Simonei Halep, a suferit de cancer la glandele salivare

Fotbal: Campionatul Germaniei - Victorie în deplasare pentru Borussia Dortmund

Isterie în România cu serviciul 112? Ce s-a întâmplat cu fata care alertase ieri o țară întreagă că este schestrată într-un loc necunoscut din București

Congres PSD/Teodorovici: Este timpul să demonstrăm că Partidul Social Democrat poate să reclădească și să recâștige încrederea românilor

Iată cum se vinde țara. Portul Constanța promis de Cioloș Olandezilor în schimbul aderării la Schengen. Deutsche Welle: "Premierul Cioloș propune Olandei o bună afacere în domeniul transporturilor"

Economia de piață liberă? Poveşti. Dăm 5G țintit la americani. Nu e ăsta Trafic de influență? Iohannis: "Am semnat un memorandum România-SUA privind tehnologia 5G, pentru asigurarea prosperității și securității naționale".

Noi proteste violente au avut loc sâmbătă la Hong Kong / VIDEO

În cât timp au intervenit autoritățile în cazul tineriei care a sunat la 112, mințind că este sechestrată


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16

Nr. de articole la aceasta sectiune: 918, afisate in 16 pagini.



ieri 05:08 CITATUL ZILEI