Comentariile lui Donald Trump continuă să facă valuri în Europa! Premierul polonez, din ţara celor trei mușchetari: 'Toţi pentru unul, unul pentru toţi'

Donald Tusk a sosit la Paris în cadrul unui mini-turneu care îl va duce ulterior la Berlin, în căutarea unor legături mai strânse cu cele mai mari două puteri ale Europei, în timp ce războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar capitalele europene analizează posibilitatea ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă.

Trump a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali la sfârşitul săptămânii trecute după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze de o potenţială invazie rusă pe aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare.

"Nu există alternativă la UE, NATO, cooperarea transatlantică. Europa trebuie să devină un continent sigur, iar acest lucru înseamnă că Uniunea Europeană, Franţa şi Polonia trebuie să devină puternice şi pregătite să îşi apere propriile graniţe şi să îi apere şi să îi sprijine pe aliaţii şi prietenii noştri din afara Uniunii", a declarat Donald Tusk într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

"Probabil că aici, la Paris, cuvintele din „Cei trei muşchetari” de Alexandre Dumas rezonează cel mai bine: Toţi pentru unul şi unul pentru toţi", a spus el, referindu-se la romanul celebru al autorului francez.

Varşovia, Parisul şi Berlinul consideră că unitatea UE în materie de apărare şi o intensificare a sprijinului celor 27 de state membre pentru Ucraina sunt cruciale într-un moment în care sprijinul SUA pentru Kiev se clatină, pe fondul luptelor politice interne de la Washington.

"Europa trebuie să acţioneze unitar. Este vorba de a răspunde la o întrebare - ce se va întâmpla dacă Trump va câştiga. Nu avem timp. Trebuie să avem o capacitate mai mare a industriei de apărare", a declarat o sursă guvernamentală poloneză. Sursa a adăugat că Europa are nevoie urgentă de o producţie comună de muniţie, iar Polonia nu mai blochează "autonomia strategică", făcând Europa mai puţin dependentă de alţii.

Analiştii spun că revenirea fostului preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, în funcţia de prim-ministru al Poloniei facilitează revigorarea platformei de cooperare politică supranumite "Triunghiul de la Weimar" între Germania, Franţa şi Polonia, creată în 1991.

"Este o bucurie să vă avem înapoi şi să avem, prin guvernul dumneavoastră, parteneri în care putem avea încredere, care sunt proeuropeni şi care au o viziune clară asupra securităţii europene şi a marilor provocări cu care ne confruntăm", i-a spus Emmanuel Macron lui Donald Tusk.

Preşedintele ales al Finlandei, Alexander Stubb, a declarat luni că în ciuda recentelor comentarii critice ale fostului preşedinte american Donald Trump la adresa NATO, ţara sa ar trebui să rămână calmă şi să se concentreze asupra apartenenţei sale la Alianţa Nord-Atlantică, organizaţie în care a intrat anul trecut, renunţând la decenii de neutralitate.

"Campaniile electorale din SUA sunt foarte diferite de alegerile finlandeze, iar retorica folosită este cu mult mai puternică. Cred că în acest moment este mai bine să rămânem calmi şi să ne concentrăm pe construirea apartenenţei noastre la NATO", a declarat Stubb într-o conferinţă de presă.

Finlanda, care a obţinut admiterea în NATO în aprilie anul trecut, ca răspuns la invazia Rusiei vecine în Ucraina, cheltuieşte mai mult pentru apărare decât ţinta de 2% din produsul intern brut convenită de statele membre NATO, a adăugat Stubb.

El a declarat că vrea să se asigure că Finlanda va avea un rol decisiv în NATO. "Vrem să fim în centrul procesului decizional, să stăm la mesele unde se iau deciziile", a spus el.

Într-o răsturnare istorică a politicii de securitate, după decenii de nealiniere militară, Finlanda a devenit anul trecut cel de-al 31-lea membru al NATO, căutând o mai bună protecţie împotriva oricărei ameninţări ruseşti.

Stubb, care îşi va prelua mandatul la 1 martie, este pro-european şi un susţinător puternic al Ucrainei şi a adoptat o poziţie dură faţă de Rusia, cu care Finlanda are o graniţă lungă.

Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, ţată NATO vecină Finlandei, a spus luni că declaraţiile lui Trump ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru aliaţi pentru a cheltui mai mult pentru apărare.

"Cred că ceea ce a spus candidatul prezidenţial din America este, de asemenea, ceva pentru a trezi, poate, unii dintre aliaţii care nu au făcut atât de mult" pentru ea, a spus Kaja Kallas la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

La rândul său, Metsola a spus că Uniunea Europeană ar trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare. Europenii ar trebui să trimită un mesaj clar că "indiferent cine va conduce următoarea administraţie americană (...), ei sunt suficient de puternici pentru a se putea apăra unii pe alţii, iar orice declaraţie de acest fel trebuie să fie privită cu pericolul pe care îl aduce, dar şi cu o hotărâre în ceea ce ne priveşte că trebuie să facem mai mult", a declarat Metsola.

Şi unii dintre colegii republicani ai fostului preşedinte Donald Trump l-au atacat duminică pentru că a spus că nu ar vrea să protejeze membrii NATO dacă nu contribuie suficient la bugetul de apărare.

"Acesta este motivul pentru care spun de mult timp că nu este potrivit pentru a fi preşedinte al Statelor Unite", a declarat fostul candidat republican la preşedinţie Chris Christie într-un interviu acordat emisiunii "Meet the Press" de la NBC.

De asemenea, fosta guvernatoare a Carolinei de Sud şi fosta ambasadoare la ONU, Nikki Haley, care este singura contracandidată a lui Trump rămasă în cursa pentru nominalizarea republicană la preşedinţia din 2024, a declarat: "Ultimul lucru pe care vrem să-l facem vreodată este să ne alăturăm Rusiei".

Intervievată în cadrul emisiunii "Face the Nation" de la CBS, ea a adăugat: "Nu iei partea cuiva care s-a dus şi a invadat o ţară şi jumătate de milion de oameni au murit sau au fost răniţi din cauza lui Putin".

Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump, a declarat pentru Reuters că nu este de acord "cu modul în care (Trump) a spus-o", referindu-se la comentariile despre NATO. Graham a adăugat: "Rusia nu a invadat pe nimeni când era el preşedinte şi dacă va fi din nou preşedinte, nu o vor face".

Publicaţia Politico a relatat că senatorul republican Thom Tillis le-a reproşat consilierilor lui Trump că nu i-au explicat fostului preşedinte că Statele Unite, în calitate de membru NATO, se angajează să apere orice membru al alianţei care este atacat.

De asemenea, Politico l-a citat pe senatorul republican Rand Paul, care a declarat că remarcile lui Trump au fost "un lucru stupid".

Într-o zi de weekend - fapt rar - în care Senatul a organizat dezbateri pe marginea solicitării preşedintelui Joe Biden de a debloca ajutorul de urgenţă pentru Ucraina şi Israel, unii republicani i-au luat, totuşi, apărarea lui Trump. "Practic, fiecare preşedinte american s-a plâns la un moment dat, într-un fel sau altul, că alte ţări din NATO nu fac suficient. Trump este doar primul care o spune în aceşti termeni. Dar nu am nicio îngrijorare, pentru că el a mai fost preşedinte", a declarat senatorul Marco Rubio într-un interviu acordat CNN.

Jason Miller, consilier principal de campanie al lui Trump, a ocolit remarca prin care fostul preşedinte încuraja Rusia să-i atace pe unii aliaţi din NATO, spunând: "Democraţii şi cei din presă care vânează par să fi uitat că am avut patru ani de pace şi prosperitate sub preşedintele Trump", după care s-a lansat în atacuri împotriva lui Biden.

La Capitol Hill, senatorul democrat Peter Welch a declarat pentru Reuters: Trump "normalizează comportamentul beligerant. Dar, de fapt, el vorbeşte serios".

Eşecul multora dintre cei 31 de membri ai NATO de a îndeplini un obiectiv de cheltuieli pentru apărare de cel puţin 2% din produsul intern brut a fost mult timp o sursă de tensiune cu Statele Unite, ale căror forţe armate formează nucleul puterii militare a alianţei. Estimările NATO au arătat că doar 11 membri, între care România, ajung cu cheltuielile la nivelul ţintă.

Potrivit unor estimări NATO din iulie anul trecut, 11 membri urmau să atingă ţinta de 2% în 2023. Aceşti membri erau Polonia, Statele Unite, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie şi Slovacia.

Germania, principala economie a Europei, avea cheltuieli estimate la 1,57%. Dar oficialii germani au declarat că se aşteaptă să atingă ţinta de 2% în acest an, parţial datorită unui fond special de 1 miliard de euro creat ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina.

Cele mai mici cheltuieli ca procent din PIB-ul naţional au fost în Spania, Belgia şi Luxemburg, potrivit cifrelor NATO.

(Fluierul)