Dan Mihalache: Relațiile Ciprului cu România sunt în continuă dezvoltare

În plus, în ultimii ani au fost întărite de faptul că ambele țări sunt membre ale Uniunii Europene, precum și de faptul că se înmulțesc provocările cărora trebuie să le facă față într-un mediu geopolitic nesigur, aflat în continuă schimbare. După cum a spus el, în domeniul economic există o cooperare dinamică, existând un schimb de bunuri și investiții între cele două țări. În afară de domeniul economic, România și Cipru au relații de cooperare în multe alte domenii, cum ar fi schimburile culturale, educația și cercetarea. În plus, ambele țări au interese și preocupări comune în probleme legate de stabilitatea regională, cum ar fi securitatea energetică și migrația, relatează Philelefteros citat de Rador Radio România.

Dan Mihalache a menționat, în același timp, provocările generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. După cum a spus el, România a trebuit să gestioneze intrarea unui număr mare de refugiați sosiți pe teritoriul său, în condițiile în care se ridicau în același timp și probleme de securitate. Cu toate acestea, Bucureștiul susține ferm Kievul, deoarece, după cum a subliniat el, este o chestiune de drept internațional. Și, dincolo de acest context, la fel de puternică este și sprijinirea Nicosiei în ceea ce privește problema Ciprului. „Sunt multe domenii în care cele două țări cooperează, iar România susține aplicarea dreptului internațional în problema Ciprului, iar această poziție a noastră este constantă și clară”, a explicat el.

Phileleftheros: Peste câteva zile se vor împlini doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cum a fost afectată România de criza ruso-ucraineană?

Dan Mihalache: Din cauza vecinătății celor două țări, era inevitabil ca România să nu fie afectată. Prioritate a avut gestionarea imediată a refugiaților care au intrat în țara noastră și se calculează că am primit peste 700.000 de persoane. A trebuit să le asigurăm cazare, îngrijiri medicale sau orice altceva de care aveau nevoie și să ne ocupăm de educație. A doua problemă a avut de-a face cu economia și fluxul de mărfuri din Ucraina către România, în special în sectorul agricol. Ucraina trebuia sprijinită, dar s-au făcut greșeli semnificative, așa cum au arătat recentele proteste ale fermierilor. Am fost de acord să importăm bunuri ucrainene, dar acest lucru a creat inegalități pe piața internă europeană și concurență neloială pentru fermierii europeni. În orice caz, sprijinul nostru politic pentru Kiev rămâne puternic și ne așteptăm să se găsească o modalitate pentru a contracara consecințele economice.

Phileleftheros: Credeți că Uniunea Europeană ar fi trebuit să facă mai mult pentru a contracara un stat autoritar precum Rusia?

Dan Mihalache: Ei bine, aceasta este o problemă politică complicată. Trăim, cred, într-o lume care a început să se împartă în două: între țările democratice și cele dominate de regimuri autoritare. Dacă vă amintiți în anii 1990 erau două cărți despre care se vorbea mult. Erau ideile lui Francis Fukuyama, o carte optimistă despre supremația democrației liberale în economiile deschise prin globalizare, și erau ideile lui Samuel Huntington despre ciocnirea civilizațiilor. Astăzi ne întrebăm care dintre cele două a fost mai vizionară. Oricum ar fi, trăim într-un mediu politic complex și ne aflăm la începutul unei lumi în schimbare. De exemplu, în ultimii 70 de ani în Europa am trăit cu convingerea că pacea este o realitate și este perpetuă, în ciuda conflictelor din alte părți ale lumii. S-a dovedit că așa ceva nu e adevărat. Și aceasta este și o provocare pentru opinia publică, faptul că un conflict este atât de aproape de noi.

Phileleftheros: Deci ceea ce spuneți este că aveți convingerea că începe să se creeze o prăpastie între Rusia și Occident?

Dan Mihalache: Există o divizare, poate chiar mai complicată și Rusia face parte din ea. Este probabil o divizare între societăți sau populații care împărtășesc aceleași valori democratice și altele care nu. Cred că Rusia aparține grupului al doilea.

Phileleftheros: Cum evaluați relațiile bilaterale dintre Cipru și România?

Dan Mihalache: De la început, relațiile bilaterale au fost excelente. Există o balanță comercială puternică între cele două țări. Știți, Ciprul este al patrulea cel mai mare investitor din economia românească. Sunt multe domenii în care cele două țări cooperează, iar România susține aplicarea dreptului internațional în problema Ciprului, iar această poziție a noastră este constantă și clară. Și aici trebuie să menționez că suntem una dintre puținele țări care nu au recunoscut Kosovo tocmai pentru că se referă la o chestiune de drept internațional, drept care trebuie respectat și aplicat peste tot. Ca ambasadă căutăm noi domenii în care să existe cooperare. Cred cu tărie că există spațiu de colaborare în domenii precum tehnologie, educație și mi-aș dori o apropriere între cultura cipriotă și cea românească.

Phileleftheros: Ați menționat educația. Există schimburi, contacte între comunitățile universitare din cele două țări?

Dan Mihalache: Există mai multe contacte. Știu, de exemplu, că există contacte între Universitatea Tehnologică din Cipru și o universitate tehnică din orașul Cluj. Este un program finanțat de guvernul României și are legătură cu limba română. Și din câte știu, Universitatea din Nicosia colaborează cu Universitatea din Suceava, la fel cum University of Cyprus colaborează cu o universitate din România. Însă există întotdeauna loc pentru ca astfel de relații să se dezvolte și mai mult. Și după cum au arătat ultimii 50 de ani, schimburile culturale între cele două țări pot deveni încă și mai bune. Încurajăm acest tip de contacte, mai ales atunci când sunt incluse într-un cadru european.

Phileleftheros: În Cipru există o comunitate românească semnificativă. Cât de mare este și în ce sectoare activează?

Dan Mihalache: Ei bine, conform statisticilor oficiale ale guvernului românesc, în Cipru trăiesc în jur de 47.000 de români înregistrați. Dacă facem o comparație a acestui procent cu alte țări, este relativ mic, dar raportat la populația din Cipru nu este, deoarece se ridică la 5% din total. Este o comunitate activă care s-a integrat foarte bine în societatea cipriotă. Comunitatea românească, aș spune, este activă în majoritatea sectoarelor economiei, alimentație publică și ospitalitate, servicii și chiar și în poliție. Este răspândită în tot Ciprul, iar de la Nicosia până în Pafos sau Paralimni sunt familii de români care trăiesc în aceste zone.

Și suntem mândri de comunitatea noastră pentru că, pe de o parte, se descurcă bine și, pe de altă parte, reușește să-și păstreze identitatea, limba și cultura. Din acest motiv se desfășoară diverse evenimente, iar sâmbăta avem, să zicem, un fel de școli, unde copiii pot învață limba și pot păstra legătura cu cultura noastră. Și aceasta este o problemă pe care cred că trebuie să o rezolve multe comunități care trăiesc departe de țara lor, adică cum să găsească linia de mijloc între integrarea în țara în care trăiesc, dar în același timp să nu-și piardă nici legătura cu propria lor cultură și limbă.

Phileleftheros: Care sunt problemele și provocările cu care se confruntă comunitatea românească aici în Cipru?

Dan Mihalache: Nu aș spune că există probleme majore. Eventual, este cea pe care am menționat-o deja, și anume cum să-și mențină identitatea românească într-o țară în care s-au integrat foarte bine. Am mai văzut și alte comunități de români în străinătate și pot spune că integrarea românilor aici pe insulă este una dintre cele mai normale din lume. Și asta din trei motive. Prima este firea prietenoasă a ciprioților și primirea bună oferită românilor, a doua o reprezintă numeroasele oportunități care există și a treia este Biserica. Rolul Bisericii Ortodoxe aici în Cipru a fost esențial pentru integrarea comunității românești.

(Fluierul)