Cei mai mulți actori din piața gazelor naturale din România, printre care foști miniștri ai Energiei, actuali consilieri în minister, producători, dar și alte părți implicate, precum traderii, se opun calculării redevențelor la un preț de referință raportat la cotația gazului din Austria.

Aceasta este principala concluzie a unei dezbateri organizate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) care a reunit toate părțile de mai sus. Acestea susțin că prețurile la gaze în România sunt mai mici comparativ cu ale altor state, dar mai ales cu cele de la Viena, astfel că nu este oportună raportarea la o piață de care nu suntem nici măcar conectați. Spre exemplu, estimarea pentru prețul mediu ponderat trimestrial al gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri a fost de 74,86 lei/Mwh, în trimestrul doi al acestui an, în timp ce în Belgia, Olanda și Anglia acesta s-a ridicat la peste 80 lei/Mwh.

Apelul lor comun vine după ce, la începutul lunii februarie, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis un ordin care stabilește că prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România, în funcție de care este calculată redevența datorată bugetului statului de către producători, va fi raportat la cotația gazului din Austria. 

Prețurile locale vor evolua spre prețurile externe

"Există țări care își construiesc burse, cu eforturi, numai pentru a avea prețuri locale de referință. Noi avem aceste prețuri și ne ducem spre piețe vecine, a căror evoluție din punct de vedere al prețurilor sunt nu atât de semnificative pentru economia noastră. În toată lumea bursieră, dacă vrei să folosești o referință pentru realitatea economică, folosești exact prețurile respective și formate din interacțiunea agenților din piață. Dacă nu se va întâmpla așa, se va ajunge la o pervertire cu efecte neplăcute inclusiv pentru consumatori, va avea loc o evoluție naturală a prețurilor locale spre prețurile externe care sunt folosite ca referință și nu este o surpriză că în cazul de față prețurile noastre locale sunt mai mici și mai convenabile", explică Septimiu Stoica, președintele BRM.

La rândul lui, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, susține că evident că prețul de referință în funcție de care se calculează redevențele la gazele naturale trebuia actualizat, însă acest lucru era necesar să se facă într-un fel în care "să facă sens din punct de vedere juridic, economic și, mai ales, al funcționalității pieței".

El se întreabă de ce trebuia stabilit acest preț în funcție de cotațiile de la bursa CEGH Viena (Baumgarten). "În momentul în care legi plata redevențelor de un preț de referință de la Baumgarten, faci o greșeală. De ce Baumgarten, și nu alte platforme de tranzacționare? N-avem interconectare cu Baumgarten, nu putem să vindem la Baumgarten", a afirmat Nicolescu.

El a precizat că va fi făcut un studiu pentru a arăta cum plătesc alte țări redevențele la gaz și că există mijloace pentru a fi stabilit "un mecanism corect". "La noi, având în vedere că nu există contract comercial încheiat care să nu fie raportat la ANRE, avem BRM-ul care deține o cotă mare de piață pe partea de gaz, avem și OPCOM-ul, avem niște mijloace la dispoziție ca să stabilim un mecanism corect, poate o medie pe cele trei, poate ANRE 50%, iar celelalte 25%, dar ceva care să facă sens. De aceste lucruri mă tem și sunt absolut convins că cei care au adoptat această decizie sunt de bună credință, dar tot atât de convins sunt și de faptul că nu s-au consultat cu ANRE care înțelege piața. Clarificarea prețului de referință este un lucru important", a adăugat Nicolescu.

Potrivit lui, nu putem să fim siguri în momentul de față că producătorii vor plăti mai mult datorită prețului de referință legat de Baumgarten, dar nici nu putem să fim siguri că lucrul acesta va rămâne, datorită diverselor evoluții. "Statul nu și-a luat o garanție că va încasa banii ăia. Statul în prezent încasează mai mult. Ceea ce spun eu că mecanismul nu este corect. Iar dacă statul încasează mai mult, de la cine o face? Și eu vă identific un grup-țintă care începe cu «c» (consumatori, n.r.), nu cu «p» (producători, n.r.), respectiv un consumator, cel mai probabil, pentru că ne vom alinia cu prețurile de la Baumgarten", susține el.

Victor Grigorescu, de asemenea fost ministru al Energiei, a declarat că este și el un suporter al includerii unei platforme românești de tranzacționare în formula de calcul a prețului de referință. "Să nu ne așteptăm ca piața românească de gaze să evolueze dacă noi nu o recunoaștem, dacă ea nu reprezintă un etalon. Dacă vom evita acest lucru, ne punem noi o barieră", a spus Grigorescu.

De ce trebuia schimbat prețul de referință

Noul ordin al ANRM modifică un altul din 2008, care stabilea că prețul de referință pentru stabilirea redevenței este de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Modificarea presupune că acel preț stabilit în 2008 la calculul redevenței va fi înlocuit cu prețul de la CEGH.

În anul 2010, Curtea de Conturi a anunțat că statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, deoarece prețul de referință al redevențelor nu a fost actualizat, stagnând la valoarea din 2008. Curtea a dispus atunci să se ia măsuri pentru modificarea prețului de referință. Decizia Curții a fost confirmată și de Curtea de Apel, în 2012, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2015, prin decizie definitivă. Mai mult, în 2015, Curtea a constatat că ANRM nu îndeplinise încă dispunerea anterioară, ceea ce a condus la majorarea prejudiciului.

(Adevarul)