13:27 2023-03-31
science - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Zidul de frontieră dominican amenință mediul, mangrove
_ Granița dominicană zidul amenință mediul, mangrove
Zidul anti-migranți care se construiește în nord-vestul Republicii Dominicană străbate o pădure deasă de mangrove și amenință ecosistemul privându-l de apă, avertizează grupurile ecologiste.
Guvernul dominican dorește să construiască un gard de beton de 160 de kilometri (100 de mile) de-a lungul graniței de 380 de kilometri cu Haiti pentru a preveni intrarea migranților ilegali și pentru a „proteja” țara de bandele haitiane în creștere. influență.
În fiecare an, între 100.000 și 200.000 de imigranți haitiani sunt deportați (171.000 în 2022) într-o atmosferă de xenofobie și tensiune ridicată între cei doi vecini care împart insula muntoasă din Caraibe Hispaniola.
Dar Academia Dominicană de Științe consideră că daunele aduse zonelor umede din Parcul Național Monte Cristi din nord-vestul țării sunt pur și simplu „ireparabile”.
Ministerul Apărării, care realizează de lucru, afirmă că „au fost afectați doar 6 kilometri pătrați (2,3 mile pătrate)”, sau 0,04 la sută din zonele umede.
Totuși, din vârful unui deal, Roque Taveras, un oficial al Ministerului Mediul, a indicat o porțiune de zid lungă de 250 de metri (820 de picioare) care traversează zonele umede.
Cursul de apă al „defileului care alimentează mangrova a fost întrerupt”, a subliniat el pentru AFP.< /p>
Lucrările la acest tronson au fost oprite temporar din ordinul autorităților de mediu, care cer construirea a 16 canale care să permită curgerea apei.
Pe ambele părți ale șanțului din în mijlocul mangrovei, care poate ajunge la peste 20 de metri (65 picioare) înălțime, se află trunchiurile copacilor tăiați.
„Această mangrove, mangrova roșie, avea sute de ani. Cât timp durează ca o nouă mangrove să atingă această dimensiune?" a întrebat Taveras, referindu-se la promisiunile de reîmpădurire.
Ecosistemul parcului național este bogat cu patru tipuri de mangrove care cresc în Republica Dominicană, el explicat.
„Roșul (Rhizophora mangle), albul (Laguncularia racemosa), negrul (Avicennia germinans) și butonul (Conocarpus erectus).”
Mangrovele sunt acasă. până la crabul albastru (Cardisoma guanhumi), supranumit „Paloma de Cueva” (porumbel de peșteră) de către dominicani.
Acest crustaceu, ale cărui gheare pot ajunge la 15 centimetri (șase inci) în lungime, este unul dintre specii clasificate drept „vulnerabile” de autoritati din cauza reducerii habitatului sau dar si a capcanelor excesive pentru consumul uman.
De asemenea, sunt si crabii lautari mici (Leptuca pugilator), porumbeii cenusii (Patagioenas inornata), mai multe specii de stârci și câțiva caimani rari.
Pe lângă ecosisteme, zidul are și „un impact foarte negativ” asupra turismului local, Hiciar Blanco, 49 de ani, președinte al Manzanillo EcoAventura, agenție care organizează vizite. și promovează conservarea regiunii.
„Deja a început să ne afecteze pentru că era o zonă în care am venit să arătăm mangrovele turiștilor”, spune el.
Când gardul de la graniță este complet, „nu vom avea acces ușor”, subliniază el, pentru că o mare parte din pădurea de mangrove se află pe partea haitiană.
El și-a exprimat, de asemenea, dezamăgirea că un proiect de turn de veghe ecologic de la Universitatea din Pennsylvania a fost ignorată de autorități.
Pescarii locali care „își hrănesc familiile printr-un pescuit responsabil” vor avea, de asemenea, „probleme”, a spus conservaționistul, care are un tatuaj de pește velă pe antebraț.
El a spus că răsturnările create de zid vor deranja echilibrul sensibil al speciilor de pești.
© 2023 AFP
Comentarii:
Adauga Comentariu