În Italia, dacă ai făcut doi copii, statul (progresist) italian cere o taxă totală pe venit de mamă de 30,5%. în timp ce o femeie fără copii plătește impozit, doar 27,2%.

În România, femeile cu mai mulți copii NU AU absolut nici un avantaj fiscal, ceea ce este o RUȘINE.

Nebunie fiscală: taxe mai mari la femeile care au copii

În Italia taxe pentru femeile care aleg să aibă familie și să și muncească sunt impozitate cu 30,5%, iar dacă nu se căsătoresc atunci sunt sunt impozitate cu doar 15,6%. Familiilee plătesc și mai mult pentru produsele dedicate lor

Titti Di Salvo, director al „Departamentul Mame“ al Partidului Democrat (n.r. progresist), ar trebui să cunoască pe de rost aceste cifre. Cifrele sunt conținute într-un raport al OCDE privind impozitele care afectează veniturile femeilor cu copii si ... surpriza (ca să spunem așa), în Italia există o contradicție paradoxală - informează ziarul italian Il Giornale

Italia este țara cu rata natalității printre cele mai scăzute din Europa (1.32 la mie în comparație cu media UE de 1,58 la mie) și este, de asemenea, o țară în care venitul unei femei căsătorite cu copii este impozitat mai mult decât venitul unei femei căsătorită, fără copii. În celelalte țări europene majore, nu este așa.

În Italia femeile căsătorite cu copii plătesc același procent de taxe cu femeile căsătorite fără copii, sau, în cazul Franței, plătesc chiar mai puțin.

În Italia, cu toate acestea, dacă ai făcut doi copii, statul (progresist) italian cere o taxă totală pe venit de mamă de 30,5%. în timp ce o femeie fără copii plătește, doar 27,2%.

Vorbind de codul fiscal și de copiii în afara căsătoriei: în Italia o femeie cu copii singură plătește o taxă de 15,6%, mai puțin decât în Franța și Germania, dar mult mai mult decât în Spania (9,9%) și, infinit mai mult decât în Marea Britanie (3, 5%).

Dacă într-adevăr, „Departamentul Mame“ ale Partidului Democrat dorește să atingă obiectivul de a îmbunătăți viața femeilor cu copii, ar trebui să înceapă de aici: prin reechilibrarea sarcinii fiscale, în timp ce ar trebui să dea mai puțin crezare uneia dintre naratiunile cele mai de succes din dezbaterea publică (progresistă), cea cu diferența de venituri între femei și bărbați. în luna martie a acestui an, Eurostat, a lansat de date cu privire la diferența de salariu brut pe oră al bărbaților și femeilor în toate țările europene.

Și ce este important este că Italia este țara cu salariile cele „mai egale“ din Europa. În Italia un bărbat este plătit doar cu 5,5% mai mult decât o femeie. În țările nordice, diferența de remunerare este mult mai mare: de 17% în Finlanda, 16,1% în Țările de Jos și 15,1% în Danemarca. Mai mult decât atât, diferența de venituri între bărbați și femei a fost în Itlia în scădere de ani de zile.

Cum se face că Italia este țara în care diferența de remunerare între bărbați și femei este cea mai mică din Europa? Acest lucru se datorează în cea mai mare parte femeilor ce lucrează în administrația publică, acolo unde diferența de remunerare este chiar mai mică, fiind doar de 2,9%.

Deci avem doar un „joc de statistică“, joc care este și el doar parțial, pentru că dacă luăm sectorul privat (care angajează mai mulți bărbați decât femei) excesul slariilor sare, este adevărat, la 19%, dar rămâne printre cele mai scăzute din Europa; mai mic decât cel al Germaniei, acolo unde bărbații pot să ia salariu chiar și cu 24% mai mult decât femeile, sau decât Țările de Jos, cu 21,8% salariu mai mare pentru bărbați.

Dar femeile din sectorul public, fiind atât de multe (62% din total), sunt, de asemenea, cele care merg mai puțin timp la locul de muncă decât bărbații. Ministerul Finanțelor a mers pentru a vedea numărul de zile de absență de la locul de muncă (luând în considerare numai contractele permanente) și a verificat cât de multe dintre aceste zile au fost atribuite femeilor și cât d emulte multe bărbaților.

Ministerul a constatat că femeile, au mai multe, zile de absență decât bărbații pentru toate tipurile de motive cu excepția uneia: sărbătorile.

57.3% dintre bărbați își iau liber de ziua lor, în timp ce în toate celelalte cazuri femeile au întâietatea. Chiar și atunci când este vorba de grevă: 71,2% din zilele pierdute în greve a fost pierdute de către femei.

Discriminarea reală, prin urmare, nu este atât de mult la locul de muncă, ci mai degrabă la un registru de numerar magazin. Nu există studii similare în ceea ce privește Italia, dar este o experiență comună că, chiar și în Italia, așa cum a constatat cercetarea Departamentului pentru protecția consumatorilor din orașul New York, bunuri și servicii de consum costa mai mult atunci când acestea sunt refuzate în versiunea lor feminină.

Și această inegalitate începe cu un nou-născut. De exemplu: o jucărie pentru fete costă mai mult decât o jucărie pentru băieți; o tinuta pentru un copil costă mai mult decât o rochie pentru un copil. Iar atunci când vorbim de lucrurile pentru cei mari situația nu se schimbă: o pereche de blugi de femei costă mai mult decât o pereche de blugi pentru bărbați, iar dacă luăm șamponul și aparatele de ras, sau chiar și pentru casca de biciclete, variantele pentru femei toate lucrurile sunt mai scumpe în cazul lor.

Englezii numesc aceste diferențe de preț „taxa roz“. Proiectul de lege introdus de Pippo Civati anul trecut, era unul care a propus ca TVA-ul pentru "absorbantele feminine" să treacă de la 22% (rata tipică), la 4% (cea pentru necesitățile de bază). Cu toate acestea politicienii nu au făcut nimic.

(Fluierul)